Evenimentele zilei

Mărțișorul

Povestea mărțișorului începe acum mai bine de 2000 de ani, pe vremea dacilor și a romanilor, dar tradiția este mult mai veche. Se spune că strămoșii noștri purtau monede găurite, atârnate de un fir împletit – colorat în alb și negru. Banuții erau de aur, argint sau metal obișnuit, indicand cât de bogată sau de săracă era persoana care îi purta. Albul însemna revenirea la viața a naturii și caldura verii, în timp ce negrul semnifică frigul iernii. Aceste mărțișoare erau purtate la încheietura mâinii sau prinse în piept cu un ac, iar fetele credeau despre ele ca le vor aduce noroc, frumusețe și le vor feri de razele arzătoare ale soarelui verii. Când copacii înfloreau, femeile agățau firul de o ramură, iar cu moneda respectivă cumpărau caș, pentru că tot restul anului pielea lor să fie albă și moale. În timp, rolul de talisman sau obiect purtător de noroc al marțișorului s-a transformat în simbol al iubirii. În același timp, și firul negru a devenit roșu.

Săpăturile arheologice au scos la iveală mărțisoare cu o vechime de peste 8000 de ani! Sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb și rosu, ele erau însirate pe ață și se purtau la gât. Culoarea roșie era dată de foc, sânge și soare – însemnând nașterea și viața, adică femeia. Iar albul era limpezimea apelor, culoarea norilor, zăpada rece și pură – semnificând întelepciunea bărbatului. Împletirea șnurului arată legătura inseparabilă dintre cele două elemente ale vieții.

Tradiția bănuțului este legată, de asemenea, de legenda Babei Dochia, păstoria cu cele șapte cojoace, transformată într-o stâncă. Se spune ca Dochia a găsit într-o zi o monedă, a găurit-o, a legat-o de un șnur din fire de lână – albe și negre – împletite, purtând-o la gât în semn de noroc. În tradiția românească, de 1 martie se dăruia celor dragi un mic talisman legat cu un șnur alb-roșu ori pur si simplu șnurul bicolor. Mărțișorul simbolizează venirea primăverii, realuarea unui nou ciclu al naturii odată cu reinvierea Dochiei.

Prima referire la mărtisor din tratatele folclorice a aparut in lucrarea cercetatorului Iordache Golescu, iar profesorul Simion Florea Marian a reluat ideea în cartea “Sărbatorile la români“, unde se spune ca de 1 martie copiilor li se lega la mână un banuț din aur ca să le poarte noroc și să fie feriți de vrăji. Amuleta trebuia purtată 12 zile după care era prinsă de ramura unui copac. Chiar si acum, dăruirea unui mărțișor persoanei dragi s-a păstrat ca un obicei al românilor în întreaga țară.

Sărbătoarea Sfântului David – Ziua națională a velsilor (galezilor) din Marea Britanie, pe tot cuprinsul Tarii Galilor.

Ziua mondială a protecției civile - În fiecare an la data de 1 martie este marcată Ziua mondială a protecţiei civile, care a fost instituită printr-o decizie a Adunării Generale a Organizaţiei Internaţionale a Protecţiei Civile în anul 1990. La 1 martie 1972 a intrat în vigoare Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Protecţiei Civile (International Civil Defence Organisation, ICDO). 

Ziua Automobiliştilor Militari

La 1 martie 1917, prin înaltul Decret nr. 245 al regelui Ferdinand I, s-a înfiinţat Regimentul de Tracţiune Automobilă, moment ce a marcat începutul procesului de reorganizare a formaţiunilor de automobile şi apariţia a armei auto în Armata României.

cititi mai mult pe: agerpres.ro

Martie – Mărţişor (31 de zile – ziua are 12 ore, noaptea 12 ore)

Grecii numeau luna martie Elaphebolion. În România, luna martie, popular, se numește Mărțișor. În luna martie începe aratul și semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se „retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară etc. Martie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și Februarie cu excepția anilor bisecți și ca Noiembrie în fiecare an. Echinocțiul de primăvară în emisfera nordică, respectiv echinocțiul de toamnă în emisfera sudică, (data când ziua este egală cu noaptea), este o dată care variază de la 19 martie la 21 martie (UTC). 

1564 - Tomșa Voievod, presat de turci și tătari, se refugiază în Polonia. Tronul Țării Moldovei, pentru a doua oară, este ocupat de Alexandru Lăpușneanu. 

1746 – Constantin Mavrocordat domnul Tarii Romanesti (1744-1746), clerul înalt și boierii tarii, hotărăsc eliberarea din șerbie a rumânilor fugiți, care se reîntorc în țară; liberi ca persoană, țăranii rămân totuși dependenți economic de boieri, fiind obligați să presteze boierului 12 zile de clacă, în Țara Românească și 24 de zile, în Moldova. 

1781 - Alexandru Vodă Ipsilanti, domn în Țara Românească, a emis „Hrisovul Orfanotropiei”, document ce reglementa activitatea unei instituții ce urma să aibă în grijă copiii abandonați; această instituție gândită în spiritul bizantin al epocii nu a funcționat însă niciodată.

1788 – S-a născut în Herta-Hotin, Gheorghe Asachi , carturar enciclopedist si scriitor al inceputurilor literaturii romane, sprijinitor al stiintei si artelor, intemeietor si deschizator de drumuri in invatamant, teatru, presa; (d.1869). A editat, in 1829, publicatia “Albina Romaneasca.

1810 - S-a născut Frederic Chopin, compozitor si pianist polonez.

1837 – S-a născut marele scriitor roman Ion Creanga. Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirma în Fragment de biografie,că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-născuți din Humulești, publicată de Gh. Ungureanu.Ion Creangă (n. 1 martie 1837, Humulești; d. 31 decembrie 1889, Iași), scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie.

1854 - S-a născut Constantin Ţurcanu, eroul român din Războiul de Independenţă elogiat de Vasile Alecsandri în poezia „Peneş Curcanul”, numele-poreclă sub care a intrat în istoria noastra. ( d. 15 noiembrie 1932).

1867 – A aparut la Iasi, apoi la Bucuresti, revista “Convorbiri literare”,organ de presă al „Junimii”– grupare politică și literară condusă de Titu Maiorescu care a exercitat o puternica influenta asupra miscarii literare romanesti.

1877 - Puterile semnatare ale Tratatului de la Paris din 1856 au adoptat, la Londra, un protocol prin care recomandau Turciei să acorde unele libertăţi popoarelor supuse. Refuzul acesteia va deschide calea războiului, in urma caruia Romania si alte tari balcanice si-au obtinut independenta statala. 

1889 – Ferdinand de Hohenzollern a fost proclamat, prin decret, principe al Romaniei, cu titlul de Alteta Regala.

1892 - Apare, la Fălticeni, revista de literatură şi folclor „Şezătoarea”, sub conducerea lui Artur Gorovei.

1944 – Are loc premiera piesei „Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra din București.

1953 – Dictatorul sovietic Iosif Stalin a suferit un atac cerebral care i-a adus sfârșitul.După cum spune Hrusciov în autobiografia sa, Stalin participa deseori la chefuri nocturne alături de aghiotanții săi, după care dormea pana tarziu a doua zi. La 1 martie 1953, după un dineu pe durata întregii nopți, alături de ministrul de interne Lavrenti Beria și viitorii premieri Malenkov, Bulganin si Hrusciov, Stalin a cedat, suferind un atac cerebral care i-a paralizat partea dreapta a corpului. A murit patru zile mai târziu, la 5 martie 1953 , la vârstă de 73 de ani. Hemoragia cerebrala a fost declarata oficial, drept cauză a morții. Trupul său a fost mumificat și depus în Mausoleul lui Lenin unde a ramas până la 3 octombrie 1961 , când a început destalinizarea în Uniunea Sovietică. Trupul lui Stalin a fost îngropat, după aceea, lângă zidul Kremlinului.

1954 – În cadrul unui experiment, Statele Unite au detonat o bomba cu hidrogen de 15 megatone in Atolul Bikini din Oceanul Pacific care a dus la una dintre cele mai puternice contaminari radioactive ale Planetei.

2001 - Membrii Parlamentului European au votat, la Bruxelles, cu o largă majoritate, în favoarea eliminării necondiţionate a vizelor de intrare în spaţiul UE pentru cetăţenii români.

http://www.unitischimbam.ro; ro.wikipedia.org