luni, 13 decembrie 2010

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: Oraselul Copiilor isi deschide portile - Ovidiu 20...

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: Oraselul Copiilor isi deschide portile - Ovidiu 20...: "Copiii, dar şi ceilalţi locuitori, sunt aşteptaţi în orăşel în perioada 17 - 23 decembrie, în fiecare seară, începând cu ora 17.00 Centrul ..."

Oraselul Copiilor isi deschide portile - Ovidiu 2010


Copiii, dar şi ceilalţi locuitori, sunt aşteptaţi în orăşel în perioada 17 - 23 decembrie, în fiecare seară, începând cu ora 17.00

Centrul Cultural Ovidiu, în colaborare cu Primăria şi Consiliul Local Ovidiu, organizează o serie de activităţi artistice, ce vor avea loc în pragul sărbătorilor de iarnă în piaţeta din imediata apropiere a instituţiei de cultură, acolo unde îşi va deschide porţile Orăşelul Copiilor.

Orăşelul Copiilor va fi deschis în perioada 17 - 23 decembrie şi îi va aştepta atât pe copii, cât şi pe cei mari. Cu alte cuvinte, piaţeta de lângă Centrul Cultural va deveni, timp de o săptămână, kilometrul zero al oraşului. Potrivit organizatorilor, în fiecare seară, începând cu ora 17.00, vor avea loc spectacole pentru copii. Grădiniţele şi şcolile din oraşul Ovidiu vor prezenta momente dedicate sărbătorilor de iarnă, pregătite de copii, sub îndrumarea cadrelor didactice, iar ansamblurile şi cercurile care funcţionează în cadrul Centrului Cultural Ovidiu vor pregăti, de asemenea, un program de spectacole. În fiecare seară, pe scenă vor urca formaţii şi ansambluri artistice. Potrivit directorului Centrului Cultural Ovidiu, Romeo Stan, de la spectacolele din Orăşelul Copiilor nu vor lipsi colindele. Printre cetele de colindători se vor număra şi Ansamblurile Macoveiu, din comuna Padina - judeţul Buzău, şi "La lină fântână", din comuna Ciocile - judeţul Brăila. Pe scena special amenajată vor mai urca şi artişti locali precum Alexia, Taraful Gigi Scarlat, formaţia Gramoşte, Ansamblurile Iholu, Plaiuri Dobrogene şi Gigi Caraulani, Trupa Estetic, formaţia lui Mircea Cazan, Mirela Pană, Vivian Band etc.
Primarul a adăugat că în piaţeta de lângă Centrul Cultural va fi amplasat şi un brad înalt de 6-7 metri, care va fi împodobit cu diferite ornamente de Crăciun. De asemenea, în acelaşi spaţiu vor fi amplasate şi căsuţe din lemn pentru organizarea unui mic târg de produse tradiţionale.
( sursa Ziua de Constanta)

miercuri, 8 decembrie 2010

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: DATINILE LA ROMÂNI

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: DATINILE LA ROMÂNI: "OBICEI= deprindere caștigată prin repetarea aceleiași acţiuni și caracteristică unui individ.DATINA = obicei păstrat din timpuri vech..."

DATINILE LA ROMÂNI


OBICEI= deprindere caștigată prin repetarea aceleiași acţiuni și caracteristică unui individ.
DATINA = obicei păstrat din timpuri vechi la români; obiceiurile folclorice sunt și au fost cele mai rezistente în timp; pentru cei ce le privesc din afară, au valoare de spectacol. Ele au însă înţelesuri și semnificaţii mult mai profunde privitoare la relaţiile omului cu lumea înconjuratoare dar și de relaţiile dintre oameni.
Obiceiurile, datinile, cântecele ritual, însotesc viaţa omului de la naștere până la mormânt, prelungindu-se, uneori, sub diferite aspecte, chiar și după moarte.
O caracteristica a poporului roman este si bogatia obiceiurilor traditionale.
Cele tradiţionale se cer a fi cunoscute, valorificarea lor să nu rămână la suprafaţa, ci să încercăm să le cunoaștem sensurile și semnificaţiile profunde.
Folcloriștii împart obiceiurile in trei categorii:
1. obiceiuri legate (de) sau prilejuite de anotimpuri, concentrandu-se în jurul sărbătorilor celor mai importante;
2.  obiceiuri care marchează evenimentele importante din viaţa omului (nașterea, căsătoria, moartea);
3.     obiceiuri nelegate de date fixe.
Cel mai important ciclu de sărbători tradiţionale sunt obiceiurile de iarnă.
Repertoriul cu care oamenii întampina aceste sărbători consta în: colinde; urarea cu plugusorul; sorcova; capra; jocuri cu măști; teatru popular.
Acestea sunt variate ca durată și formă de realizare după regiuni.
URAREA CU PLUGUŞORUL
Stravechi obicei agrar. Declamată sau cantată, urarea este un poem lung, ajungând până la 500 de versuri, cu un conţinut care redă succesiv muncile agricole, de la arat la semnat, până la secerat, recoltat și chiar până la împletirea colacilor. Se urează în versuri pline de vervă, fiecarui gospodar fertilitate, abundenţă, îmbelșugare.
Uneori plugușorul este însotit de dramatizarea momentului cu doua crăci reprezentând coarnele plugului. Urarea cu plugușorul este însoţită de un “ buhai”: Un vas din lemn ca o putinica, prevazut cu un fund din piele de capra bine intinsa, prin mijlocul căruia trece o suviţă de păr de cal. Zgomotul produs de tragerea acestei suviţe cu degetele unui urător ( înmuiate în borș) imită mugetul taurului – simbol al fertilităţii, rodniciei.
Este un obicei care generează o veselie generală, degajând o atmosferă de optimism, atmosferă amplificată de clopoţei, tălăngi și instrumente muzicale.
URATUL CU SORCOVA
Purtând în mână o ramură de măr sau păr, împodobită cu hârtii colorate, trecând pe la casele oamenilor, copii le urează ani mulţi, sănătate, tăria fierului, frumuseţea trandafirului etc.
CAPRA
Costumată și jucată de un flăcau care imită mersul animalului în două sau patru picioare, ascuns sub un cojoc, acesta ritmează jocul, actionând botul de lemn clănţănitor. Din combinaţia pașilor de dans cu loviturile lemnului se obţine o poliritmie cu efect deosebit. Acţiunile și gestica personajelor care însoţesc “ capra” anunţa sosirea primăverii, reînvierea naturii și ideea de fertilitate a câmpurilor. Un copil cânta ritmat : “ Hai ţa-ţa, capriţa mea/ De la munte te-am adus/ Cu cercei și cu hurmuz/ Şi te-așează pe podea/ Hai ţa-ţa, căpriţa mea etc.”
COLINDE
Prin numărul lor mare, prin frumuseţea muzicii și poeziei lor colindele domină sărbătorile de iarnă.
Ce înseamnă colida? A merge din casă în casă cu diferite urări sau, mai simplu, a cânta un colind. Când se colindă? În seara de Ajun , în Ajun și în ziua de Anul Nou. Cum se colindă? În cete. Ce vestesc ele? Sosirea Craciunului- “Bună dimineaţa la Moș Ajun” nașterea lui Isus Hristos: “ O ce veste minunată”, sosirea lui Moș Crăciun: “ Moș Crăciun”; bucuria nașterii lui Hristos: “Trei păstori” si multe altele.
Poezia colindelor este de o mare frumuseţe, degajând o atmosferă plină de entuziasm în care sunt exprimate dorinţele și năzuinţele oamenilor.
Sărbătorile de iarnă au inspirat și pe marii noștrii poeţi ( O.Goga, M.Eminescu), care au scris versuri de o deosebită sensibilitate. Vă recomand: “ Rugăciune” “Colinde, colinde!”( M.Eminescu ), “ Pace” ( O.Goga ).

RUGACIUNE (M.Eminescu)
Craiasa alegându-te
Ingenunchem rugându-te,
Inalta-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întarire
Si zid de mântuire,
Privirea-ti adorata
Asupra-ne coboara,
O, maica prea curata
Si pururea fecioara,
Marie!   
Noi, ce din mila sfântului
Umbra facem pamântului,
Rugamu-ne-ndurarilor
Luceafarului marilor;
Asculta-a noastre plângeri,
Regina peste îngeri,
Din neguri te arata,
Lumina dulce clara,
O, maica prea curata
Si pururea fecioara,
Marie!
Colinde, colinde! (M. Eminescu)

Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Căci gheaţa se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Şi tremură brazii
Mişcând rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.

Se bucur' copiii,
Copiii şi fetele,
De dragul Mariei
Îşi piaptănă pletele,
De dragul Mariei
Ş-a Mântuitorului
Luceşte pe ceruri
O stea călătorului.
 PACE ( O.Goga)

Luna-şi picură argintul,
Tremurându-l pe fereastră;
Vede-atâta împăcare
Străjuind căsuţa noastră.

Lângă pat, zâmbind, stă mama,
Adormindu-şi copilaşii,
Cămăşuţă cu mătasă
Le-a cusut mâna nănaşii.

Numai moşul povesteşte,
Aşezat pe faţa vetrii —
Dumiriţi de-o pildă veche,
Îl ascultă doi cumetri.
Dar auzi! Căţelul latră,
S-aud şopote-n ogradă
Şi s-aude, subt opincă,
Scârţâitul de zăpadă.

S-a curmat deodat' povestea
Şi-i tăcere mută-n casă —
Osteniţi dorm ochelarii
Pe ceaslovul de pe masă.

Licărind o raz-atinge
Geamul uşii de la tindă,
De trei glasuri legănată,
Se-nfiripă o colindă...

De subt ţol ridică fruntea
Două feţe bucălaie...
Blând zâmbeşte din icoană
Cuviosul Nicolae...



marți, 30 noiembrie 2010

IN DECEMBRIE....

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ CONTRA SIDA

1 decembrie 1868: 142 ani de la publicarea, în “Convorbiri literare”, a studiului lui Titu Maiorescu “În contra directiei de astazi în cultura româna”

1 decembrie 1918: 92 ani de la nasterea Ludmilei Ghitescu, poeta si prozatoare

(1 dec. 1918 - 2 ian. 1991)

1 decembrie 1918: 92 ani de la difuzarea manifestului “Catre popoarele lumii”, de catre Marele Stat National, organism de conducere provizorie a Transilvaniei

1 decembrie 1928: 82 ani de la nasterea lui Tudor Ursu, scriitor (1 dec. 1928 - 14 ian. 1978)

1 decembrie 1968: 42 ani de la moartea lui Nicolae Bretan, compozitor (25 aug. 1887 - 1 dec. 1968)

1 decembrie 1973: 37 ani de la moartea lui David Ben Gurion, om politic evreu, fondatorul statului Israel (1948) si primul prim-ministru al noii tari (16 oct. 1886 - 1 dec. 1973).

1 decembrie 1998: 12 ani de la inaugurarea, în Piata Senatului României din Bucuresti, a monumentului dedicat marelui patriot si om politic Iuliu Maniu.


decembrie 1938: 72 ani de la moartea lui Marin Ionescu-Dobrogeanu, scriitor, profesor si colonel, membru al Societatii Regale de Geografie (1866 - dec. 1938)

963: 1047 ani de la fondarea statului Luxemburg, ce a devenit Ducat în 1815, iar în 1867 si-a câstigat independenta fata de Belgia

1158: 852 ani de la nasterea lui Ietaka Fujiwara, poet japonez al perioadei Kamakura (1158 - 1237)

1273: 737 ani de la nasterea lui Feda Abul, istoric si geograf arab, autor al unei istorii a lumii pâna la 1329 si a unei geografii în care apar informatii despre Dobrogea (1273 - 1331)

1388: 622 ani de la prima mentionare documentara a orasului Pitesti

1448: 562 ani de la prima domnie a lui Vlad Tepes în Tara Româneasca

1473: 537 ani de la nasterea lui Morikate Arakida, poet japonez al perioadei Muromachi (1473 - 1541)

1498: 512 ani de la nasterea lui Ioan Honterus, umanist român (1498 ? 23 ian. 1549)

1508: 502 ani de la datarea primului izvor scris din istorie privind organizarea statala în Muntenia, când, prin ordin domnesc, se înfiinteaza, la Curtea lui Radu cel Mare, un vataf de vânatori (primul vataf de vânatori cunoscut în istoria românilor fiind cel al lui Neagoe Basarab, viitorul domnitor

1528: 482 ani de la nasterea lui Brueghel cel Batrân, pictor flamand (reprezentant al celebrei familii Brueghel, ce a dat 12 pictori) (1528 - 1569)

1538: 472 ani de la moartea lui Johannes Carion, astrolog, matematician si istoric german (22 mart. 1499 - 1538)

1563: 447 ani de la tiparirea, la Paris, a cartii “Chronicorum - Ab orbe condito”, de Johannes Carion (1499-1538), istoric, matematician si astrolog german

1568: 442 ani de la nasterea lui Jan cel Batrân , pictor flamand (fiu al lui Brueghel cel Batrân) (1568 - 1625)

1583: 427 ani de la nasterea lui Razan (Doshun) Hayashi, istoric japonez (1583 - 1657)

1608: 402 ani de la ridicarea Mânastirii Cernica, ctitorie a lui Cernica Stirbei (mare vornic al lui Mihai Viteazul si al lui Radu Serban), aflata la 12 Km. departare de Bucuresti

1618: 392 ani de la nasterea lui Shunzai Hayashi, literat si istoric japonez (fiul celebrului istoric Razan Hayashi) (1618 - 1680)

1638: 372 ani de la moartea lui Pierre cel Tânar, pictor flamand (fiu al lui Brueghel cel Batrân) (1564 - 1638)

1643: 367 ani de la tiparirea, la Iasi, a lucrarii “Cartea româneasca de învatatura”, a mitropolitului Varlaam

1653: 357 ani de la nasterea lui Chikamatsu Monzaemon, dramaturg japonez, socotit drept Shakespeare al Japoniei (1653 - 7 ian. 1725)

1693: 317 ani de la moartea lui Saikaku Ihara, poet si romancier japonez al perioadei Tokugawa (1642 - 1693)

1723: 287 ani de la aparitia lucrarii bisericesti “Evanghelia”, tiparita prin grija lui Stoica Iacovici, preot, editor si tipograf bucurestean (1715-1749)

1723: 287 ani de la adoptarea, în Franta, a legii asupra proprietatii literare, ce a servit ca model primei legi a presei din România, intitulata “Legea asupra presei”, adoptata de Parlament la 13 aprilie 1862 si publicata în Monitorul Oficial din 4 mai 1862

1773: 237 ani de la fondarea, la Mainz, a celebrei case de editura muzicala si periodice muzicale “Schott' Sohne”, de catre Bernhard Schott

1773: 237 ani de la începutul masuratorilor meteorologice instrumentale în Bucuresti, acesta fiind al doilea oras al tarii, dupa Iasi (1770), care a beneficiat de astfel de masuratori, urmat de Sibiu în 1789

1778: 232 ani de la deschiderea scolii de pictura din cadrul Mânastirii Caldarusani, asezamânt monahal ctitorit de domnitorul Matei Basarab în anul 1638

1798: 212 ani de la moartea lui Rigas Valestinlis, poet grec, unul dintre fondatorii “Eteriei” (a trait o vreme si în Tara Româneasca) (1757 - 1798)

1803: 207 ani de la înfiintarea distinctiei “Premiul Romei”, de catre Academia de Arte Frumoase din Paris, acordata anual, în urma unui concurs, tinerilor compozitori, pictori, arhitecti si sculptori

1808: 202 ani de la introducerea învatamântului în limba româna la Scoala medico-chirurgicala din Cluj

1813: 197 ani de la nasterea lui Aleksandr Sergheevici Dargomijski, compozitor rus (1813 ? 17 ian. 1869)

1833: 177 ani de la introducerea fortata a limbii ruse în administratia de stat a Basarabiei, provincie ocupata la acea data de rusi

1848: 162 ani de la publicarea, la Cernauti, de catre Mihail Kogalniceanu, a unui program al revolutiei Române de la 1848, intitulat “Dorintele partidei nationale din Moldova”

1848: 162 ani de la aparitia celebrei agentii americane de presa “New York Associated Press”

1853: 157 ani de la nasterea lui Wilhelm Dorpfeld, arheolog si arhitect german, director al Institutului Arheologic German din Atena între 1887-1911 (1853 - 1940)

1858: 152 ani de la moartea lui Seigan Yanagava, poet japonez (1789 - 1858)

1858: 152 ani de la nasterea lui Giulio Rosati, pictor italian (1858 - 1917)

1868: 142 ani de la nasterea lui Avram Corcea, preot si culegator de folclor (1868 - 1951)

1868: 142 ani de la începutul, în Japonia, a celebrei ere Meiji (“era guvernarii luminoase”), epoca istorica de baza a Japoniei moderne, ce a dus la reinstaurarea monarhiei în dauna shogunatului

1873: 137 ani de la nasterea lui Kyoko Izumi, romancier japonez (1873 - 1939)

1878: 132 ani de la nasterea lui Constantin Matase, prozator, folclorist, arheolog si lingvist (1878 - 3 nov. 1971)

1883: 127 ani de la inaugurarea Castelului Peles din Sinaia

1883: 127 ani de la înaltarea Catedralei Episcopale Ortodoxe Române “Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Constanta, opera a ilustrului arhitect Ion Mincu (sfintirea bisericii a avut loc la 22 mai 1895)

1888: 122 ani de la nasterea lui Sahmuel Josef Agnon, scriitor israelian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura în 1966 (1888 - 1970)

1888: 122 ani de la nasterea lui Remus Comaneanu, actor (1888 - 1963)

1888: 122 ani de la nasterea lui Al. C. Calotescu-Neicu, poet si prozator (1888 - 1952)

1888: 122 ani de la nasterea lui Virgil Tempeanu, istoric, scriitor, poet, publicist si profesor (1888 - 1984)

1898: 112 ani de la debutul ca dirijor, violonist si compozitor a lui George Enescu la Ateneul Român din Bucuresti

1898: 112 ani de la expunerea, la Sibiu, a primei proiectii cinematografice din România

1898: 112 ani de la folosirea, de catre profesorul Gheorghe Marinescu, pentru prima data în lume, a cinematografului ca instrument de cercetare stiintifica

1898: 112 ani de la publicarea eseului “Aplicatiunile cinematografului în armata”, de catre capitanul român C. D. Parepa, aceasta fiind, dupa unii cercetatori si specialisti cinematografici, prima lucrare de gen din bibliografia mondiala

1903: 107 ani de la nasterea lui Sadegh Hedayat, romancier iranian, autorul celebrului roman “Bufnita oarba” (1903 - apr. 1951)

1903: 107 ani de la nasterea lui Gheorghe Jurgea-Negrilesti, scriitor

1908: 102 ani de la hotarârea, într-o sedinta a Sectiunii literare a Academiei Române, a initierii unei serii de publicatii intitulate “Din viata poporului roman”, cu 39 de volume între anii 1908-1931

1908: 102 ani de la nasterea Marthei Brondello, pictorita (1908 - 1934)

1908: 102 ani de la realizarea primelor filme stiintifice din lume despre sistemul nervos central, artizanul lor fiind marele neurolog Gh. Marinescu (aceasta a fost o premiera mondiala facuta de o echipa condusa de Gh. Marinescu)

1908: 102 ani de la înfiintarea, la Arad, a Fabricii de Automobile “Marta”, prima din istoria automobilistica a României, care producea autobuze cu sau fara etaj, camioane de 3 sau 5 tone si autoturisme

1913: 97 ani de la realizarea, de catre Casa de productie “Filmul de arta Leon Popescu”, a douasprezece filme cu aspecte din razboaiele balcanice, destinate publicului românesc si strain

1913: 97 ani de la nasterea lui Ion Corâci (Anuntiu), poet si medic (1913 - 2001)

1918: 92 ani de la nasterea lui Seymor Reti, creator de desene animate, intrat în istoria cinematografiei desenului animat prin crearea personajului Caspar (1918 - 20 dec. 2001)

1923: 87 ani de la crearea Gradinii Botanice din Cluj-Napoca, cea mai importanta din tara, sub îndrumarea lui Al. Boria

1923: 87 ani de la nasterea lui Andre Kaminski, scriitor elvetian (1923 - 12 ian. 1991)

1923: 87 ani de la nasterea lui Nicolae Robanescu, medic, autor de lucrari stiintifice în domeniul medicinei, promotorul reeducarii neuromotorii din România si cel care a introdus la noi în tara metodele de kinetoterapie

1923: 87 ani de la moartea lui Maurice Sand, scriitor francez (fiul lui George Sand) (1923 - 1 sept. 1889)

1923: 87 ani de la fondarea Premiului “Maxime Bocher”, în memoria celebrului matematician american, distinctie decernata de Societatea Americana de Matematica o data la trei ani (pâna în anul 2001 ea s-a decernat o data la cinci ani) si care reprezinta Premiul Nobel în Matematica

1928: 82 ani de la editarea, de catre Institutul de seruri si vaccinuri din Bucurest”Doctor I. Cantacuzino” (înfiintat la 4 aprilie 1921), a “Arhivelor Române de Patologie Experimentala si Microbiologie”, un periodic de circulatie internationala, publicat si astazi

1928: 82 ani de la publicarea, de catre Mihail Gr. Paslusnicu, a lucrarii “Istoria muzicii la români”, prima lucrare istoriografica în care se încearca o sinteza asupra muzicii românesti de la Renastere pâna azi

1928: 82 ani de la enuntarea teoriei “câmpului unitary”, de catre Albert Einstein

1928: 82 ani de la înfiintarea Premiilor Oscar, distribuite anual, de catre “Academia of Motion Picture Arts and Science”, celor mai buni regizori, actori, operatori, compozitori, decoratori etc.

1928: 82 ani de la introducerea, de catre matematicianul bulgar Simion Stoilov, în teoria functiilor, a notiunii de “transformare interioara”, fundamentata pentru studiul topologic al functiilor analitice

1928: 82 ani de la publicarea lucrarii “Calculul stabilitatii mecanice a liniilor aeriene de transmisia energiei electrice”, de Cristian Mateescu, în care apare, pentru prima oara în lume, ideea calculului la stari de limita

1928: 82 ani de la descoperirea, de catre cercetatorii L.I. Mandelstam si G.S. Landsberg, a dispersiei combinate a luminii

1928: 82 ani de la inventarea, de catre Henri Chretien, a sistemului de proiectie cinemascop

1928: 82 ani de la tiparirea cartii “Morfologia basmului”, a farmacistului rus Vladimir Propp, lucrare care a pus bazele evolutiei moderne a naratologiei; originile teoretice si metodologice ale acestei discipline pornesc de la aceasta carte

1928: 82 ani de la nasterea lui Vasile Dragut, profesor universitar, istoric si critic de arta, autor a numeroase lucrari despre arta feudala româneasca si contemporana, precum si a “Dictionarului enciclopedic de arta medievala”

1928: 82 ani de la nasterea Soniei Palty, scriitoare româna de origine evreiasca

1933: 77 ani de la nasterea lui Nae Gheorghe Mazilu, actor (1933 - iun. 2001)

1933: 77 ani de la nasterea lui Constantin Mohanu, erudit etnolog si istoric literar (care a publicat, recent, o ampla si temeinica monografie a prozatorului si memorialistului Jean Bart - Eugeniu Botez)

1938: 72 ani de la nasterea lui Stefan Patrut, poet

1943: 67 ani de la elaborarea, de catre fizicianul englez May Born, a teoriei cuantice a câmpului electromagnetic

1943: 67 ani de la moartea lui Toson (Haruki) Shimazaki, poet si romancier japonez (17 feb. 1872 - 1943)

1948: 62 ani de la acordarea Bibliotecii Facultatii de Medicina a titlului de Biblioteca Centrala a Institutului de Medicina si Farmacie, actuala denumire a Facultatii de Medicina

1948: 62 ani de la alegerea lui Mihail Sadoveanu drept vicepresedinte al Prezidiului Marii Adunari Nationale

1948: 62 ani de la debutul prozatorului Marin Preda, cu volumul de nuvele “Întâlnirea din pamânturi”

1948: 62 ani de la fondarea concursului “Premiul Italia”, din initiativa Radiodifuziunii italiene, în scopul de promovare a creatiei muzicale si literare destinata mai ales radioului, printre laureati aflându-se si românul Pascal Bentoiu, cu opera radiofonica “Jertfirea Ifigeniei”

1948: 62 ani de la publicarea, de catre savantul Stefan Procopiu, a monografiei “Termodinamica”

1948: 62 ani de la aparitia, la Bucuresti, a doua lucrari în proza ce trateaza, în maniere artistice diferite, lumea rurala a Baraganului, si anume “Descu”, roman liric de Zaharia Stancu si “Întâlnirea din pamânturi” de Marin Preda

1953: 57 ani de la moartea Verei Ignatievna Muhina, sculptorita rusa (1889 - 1953)

1953: 57 ani de la moartea lui Ilie E. Toroutiu, scriitor, publicist, editor, traducator, academician si profesor, fost asistent pentru limba româna la Universitatea din Frankfurt pe Main (Germania) si cunoscut eminescolog (17 iun. 1888 - 1953)

1953: 57 ani de la moartea lui Tatsuo Hori, romancier, poet, eseist si traducator japonez (1904 - 1953)

1958: 52 ani de la moartea lui Nicolae Petrescu-Comnene, diplomat, om politic, publicist si doctor în litere, istorie, drept si stiinte, fost ministru de externe (24 aug. 1881 - 1958)

1958: 52 ani de la moartea lui Sakae Kubo, dramaturg, eseist si romancier japonez (1901 - 1958)

1958: 52 ani de la nasterea Shaiei Ginott, biolog si artist fotograf israelian, laureata în anul 1993 a Marelui Premiu la Târgul International de Carte desfasurat la Ierusalim

1963: 47 ani de la moartea lui Remus Comaneanu, actor (1888 - 1963)

1963: 47 ani de la moartea lui Romulus Vuia, cercetator etnograf, prof. univ., doctor în geografie, membru al mai multor societati straine de specialitate si autor a numeroase lucrari în domeniul etnografic; a fost, pentru o vreme, director al Muzeului etnografic si al Parcului National Cluj (28 ian. 1887 - 1963)

1963: 47 ani de la moartea lui Nicolae M. Popescu, preot, profesor universitar de istorie si teologie, academician si scriitor religios (autor al lucrarii “Preoti de mir adormiti în Domnul”, ce cuprinde în paginile sale galeria portretelor importante ale bisericii noastre nationale) (10 feb. 1881 - 1963)

1968: 42 ani de la declararea orasului Dej drept municipiu

1968: 42 ani de la moartea lui Carl Theodore Dreyer, regizor danez de film, clasic al cinematografiei nordice (3 feb. 1889 - 1968)

1968: 42 ani de la nasterea lui Valeriu Andriuta, actor si regizor

1968: 42 ani de la debutul Festivalului de Muzica Usoara “Cerbul de Aur”

1968: 42 ani de la moartea lui Kazuoia Hirotsu, romanciera, eseista, traducatoare, ziarista si critic literar japonez a erelor Toisho si Showa (dec. 1891 - 1968)

1978: 32 ani de la înfiintarea, la Bucuresti, din initiativa rabinului-sef doctor Moses Rosen, a Muzeului de istorie al evreilor, în cladirea vechiului templu “Unirea Sfânta” (1910) de pe strada Mamulari

1978: 32 ani de la moartea Mirei Simian-Baciu, scriitoare (1920 - 1978)

1978: 32 ani de la aparitia cartii”Povestiri medievale despre Vlad Tepes-Dracula”, de Ion Stavarus, una din lucrarile de referinta despre domnitorul muntean, care trateaza corect mitul Dracula

1983: 27 ani de la înfiintarea orchestrei de camera “Philarmonia”

1993: 17 ani de la înfiintarea Fundatiei Culturale “Ethnos” din Bucuresti

1993: 17 ani de la moartea lui Constantin Chirita, cercetator silvic, pedagog si academician, întemeietorul scolii românesti de stiinta statiunilor forestiere si autor a peste 300 de titluri publicate în domeniu, din care 20 sunt monografii si tratate (1902 - 1993)

1998: 12 ani de la moartea lui Silviu Stanculescu, actor (24 ian. 1932 - oct. 1998)

1998: 12 ani de la moartea lui Stefan Milcu, medic endocrinolog si academician (15 aug. 1903 - 1998)

joi, 25 noiembrie 2010

1 DECEMBRIE - ZIUA NATIONALA A ROMANIEI


ÎMPREJURĂRI EXTERNE ÎN TOAMNA ANULUI 1918
·         ÎNFRÂNGEREA PUTERILOR CENTRALE DE CĂTRE ANTANTA.
·         DEZINTEGRAREA AUSTRO-UNGARIEI CA URMARE A REVOLTELOR POPOARELOR OPRIMATE.
·         DEZINTEGRAREA IMPERIULUI RUS CA URMARE A REVOLUŢIEI BOLŞEVICE ŞI A IZBUCNIRII RĂZBOIULUI CIVIL.
UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
·         PE FONDUL REVOLUTIEI BOLSEVICE DIN RUSIA, BASARABIA APLICA PRINCIPIUL AUTODETERMINARII POPOARELOR PROCLAMAT DE VLADIMIR ILICI LENIN.
·         OCTOMBRIE 1917. CONGRESUL OSTASILOR MOLDOVENI DE LA CHISINAU PROCLAMA AUTONOMIA BASARABIEI.
·         SE FORMEAZA SFATUL TARII, PREZIDAT DE ION INCULET, CARE ORGANIZEAZA REPUBLICA   DEMOCRATA MOLDOVENEASCA. ACEASTA DEVINE INDEPENDENTA LA 24 IANUARIE 1918.
·         DATORITA AGITATIILOR BOLSEVICE DE PE TERITORIUL BASARABIEI, SFATUL TARII CERE AJUTOR REGELUI FERDINAND I SI PARLAMENTULUI ROMANIEI. ROMANIA TRIMITE O ARMATA IN BASARABIA CARE RESTABILESTE ORDINEA.
LA 27 MARTIE 1918, LA CHISINAU, SFATUL TARII PROCLAMA UNIREA BASARABIEI CU REGATUL ROMANIEI.
UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA
·         OCTOMBRIE 1918. SE FORMEAZĂ LA CERNĂUŢI CONSILIUL NATIONAL ROMAN, CARE SE OPUNE ATAT INTENTIILOR AUSTRIECE DE A INCLUDE BUCOVINA GALITIEI, CAT SI  UCRAINIENILOR CARE DOREAU SA-SI FORMEZE PROPRIUL STAT LA CARE SA ALIPEASCA BUCOVINA.
·         LA 15/28 NOIEMBRIE 1918 CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI, FORMAT DIN REPREZENTANTI AI ROMANILOR, GERMANILOR, POLONEZILOR SI UCRAINENILOR A HOTARAT UNIREA BUCOVINEI CU ROMANIA.
 UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA
·         ÎN TOAMNA ANULUI 1918, PENTRU A SALVA IMPERIUL AUSTRO-UNGAR ÎMPARATUL CAROL I PROPUNE FEDERALIZAREA  STATULUI.
·         P.N.R. REFUZĂ ACEASTĂ SOLUTIE, RASPUNZAND PRIN DECLARATIA DE INDEPENDENTA DE LA  ORADEA. ACEASTA A FOST CITITĂ ÎN PARLAMENTUL DE LA BUDABESTA DE CĂTRE ALEXANDRU VAIDA  VOIEVOD.
·         S-A FORMAT COMITETUL ROMÂN NAȚIONAL CENTRAL CU SEDIUL LA ARAD CARE A COORDONAT ACȚIUNILE DE UNIRE A TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA:
                1. S-AU FORMAT COMISII NAȚIONALE LOCALE CARE PRELUAU 
                ADMINISTRAȚIA TRANSILVANIEI.
                2. S-AU FORMAT GĂRZI NAȚIONALE ROMÂNEŞTI.
·         ÎN NOIEMBRIE 1918 AU AVUT LOC TRATATIVE ROMÂNO-MAGHIARE CARE AU EŞUAT, ROMÂNII  REFUZÂND SĂ ACCEPTE AUTONOMIA TRANSILVANIEI ÎN GRANIȚELE UNGARIEI. 
LA 1 DECEMBRIE 1918 S-A DESFĂŞURAT MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ DE LA ALBA IULIA:
·          AU PARTICIPAT PESTE 100.000 DE ROMÂNI ŞI 1228 DEPUTAȚI ROMÂNI   ALEŞI DIN ÎNTREAGA TRANSILVANIE.   ADUNAREA A FOST PREZIDATĂ DE GHEORGHE POP DE BASEŞTI.
·         REZOLUȚIA UNIRII PREZENTATĂ DE VASILE GOLDIŞ: PROCLAMA UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA, SE HOTĂRA FORMAREA MARELUI SFAT NAȚIONAL ŞI A CONSILIULUI DIRIGENT, CONDUS DE IULIU MANIU SI SUBORDONAT GUVERNULUI ROMÂNIEI. CELE DOUĂ ORGANE URMAU SĂ CONDUCĂ TRANSILVANIA PÂNA LA INTEGRAREA ACESTEIA ÎN STRUCTURILE ADMINISTRATIVE ALE STATULUI ROMÂN.
·         UNGARIA  REFUZA RECUNOAŞTEREA UNIRII IN MARTIE 1919, PROCLAMANDU-SE REPUBLICA SOVIETICA SUB CONDUCEREA LUI BELA KUN. ARMATA MAGHIARA ATACA ARMATA ROMANA, CEEA CE DETERMINA CONTRAOFENSIVA ROMANEASCĂ. ÎN AUGUST 1919 ARMATA ROMÂNĂ OCUPA BUDAPESTA, CONTRIBUIND LA ÎNLĂTURAREA  GUVERNULUI COMUNIST DIN UNGARIA
·         REZOLUŢIA MARII ADUNARI NAȚIONALE DE LA ALBA IULIA HOTARESTE UNIREA “TERITORIILOR LOCUITE DE DANSII CU ROMANIA“
·         REZOLUTIA PROCLAMA PRIINCIPIILE FUNDAMENTALE MENITE A PROPASI STATUL NATIONAL UNITAR   ROMAN.


    LEGE ASUPRA UNIRII  TRANSILVANIEI, BANATULUI, CRIŞANEI, SATMARULUI SI MARAMUREŞULUI CU VECHIUL
    REGAT AL  ROMÂNIEI
EPISCOPUL IULIU HOSSU A DAT CITIRE DECLARAȚIEI  DE LA ALBA IULIA. TOT EL A ÎNMANAT 
ACTULUNIRII REGELUI FERDINAND I AL ROMÂNILOR.
 
EPISCOPUL IULIU HOSSU, ALĂTURI DE EPISCOPUL MIRON CRISTEA
SI ALTI TREI FRUNTAŞI ARDELENI

   PARTICIPANȚI LA MAREA UNIRE
 EXTRAS DIN STENOGRAMA SEDINTEI DE PROCLAMARE A UNIRII DIN 1 DECEMBRIE 1918

            Asa cum sublinia si istoricul Florin Constantiniu, “…Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. [...]

DELEGAȚII PARTICIPANTE LA MAREA UNIRE DE LA ALBA IULIA -1 DECEMBRIE 1918
 Arad
 Bistrita
 Poiana Sibiului
Brasov
Bucuresti
Sibiu
   
PRINCIPALELE REFORME DUPĂ REALIZAREA UNIRII
·         Reforma agrara a constat in mai multe legi adoptate in perioada 1918-1921:au fost expropriate pamanturile care depaseau 100 ha; au fost improprietarite peste 1 400 000 de familii taranesti; a dus la desfiintarea marii proprietati si inlocuirea ei cu proprietatea mica si mijlocie.
·         Reforma electorala din 1918: a fost desfiintat votul cenzitar; a fost introdus votut universal- votau barbatii majori peste 21 ani - nu votau femeiile, magistratii si militarii; a contribuit la aparitia mai multor partide politice.
·         Reforma financiara adoptata in 1921: impunea un sistem unic de impozitare; impozitele erau proportionale cu veniturile.
·         Reforma administrativa din in 1925: teritoriul tarii era impartit in judete, plasi, comune: judetele erau conduse de prefecti numiti prin decret regal
·         Reforma invatamantului din 1924: hotara ca invatamantul primar este gratuit si obligatoriu.



      marți, 9 noiembrie 2010

      BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: 156 DE ANI DE LA MOARTEA LUI ANTON PANN

      BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: 156 DE ANI DE LA MOARTEA LUI ANTON PANN: "

      156 DE ANI DE LA MOARTEA LUI ANTON PANN


      Anton Pann – (Antonie Pantoleon-Petroveanu) (data naşterii incertă, cândva între 1794-1797, m. 4 noiembrie 1854) a fost poet, compozitor de muzică religioasă,  profesor român de muzică, de origine rrom din Bulgaria. A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb” în poemul Epigonii. Este fiul lui Pantoleone Petrov, un căldărar din Sliven, o localitate din Bulgaria iar mama sa se numea Tomaida. Prin prescurtarea numelui de familie şi romanizare va fi numit Anton Pann.
      Opere:
      Calendarul lui Bonifatie Setosul
      Versuri musiceşti
      Poezii deosebite sau cântece de lume (1831, 1837) – Călătoria, Însoţirea, Luniţă luminătoare, Munţilor, fiţi mărturii, La Rîmnic, Suflet altu n-are, Zădărnicia
      Îndreptătorul beţivilor (1832)
      Hritoetia sau şcoala moralului care învaţă toate obiceiurile şi năravurile cele bune (1834)
      Noul Erotocrit (1837)
      O poveste arabică din Halima (1839, 1854)
      Fabule şi istorioare (1841) – Copaciul şi dovleacul, Lupul, pocăit, Călătorul şi stejarul, Cine ştie carte are patru ochi, Nepotul împrumutat, Mortul înecat, Scumpul, Planul simigiului, Vînătorul, Toporul şi văcşoara, Ciobanul şi magarul, Feciorul moştenitor, Cîinile, De cînd ploaia cu cîrnaţii, Norocul şi mintea, Şoarecile, Nu e nimic fără cusur, Cucul şi privigatoarea, Tăcerea e ca mierea, Împrumutul, Lupul, ţapul şi varza, Ce zic oamenii de mine, Grădinarul pagupaş, Critica oamenilor
      Poezii populare şi Calendare (1846)
      Marş de primăvară
      Memorialul focului mare (1847)
      Povestea vorbei (1847)
      Dialog în trei limbi, ruseşte, româneşte şi turceşte (1848)
      Pocăinţa omului dezmierdat sau vorbire între suflet şi trup şi osebite sfaturi folositoare trupeşte şi sufleteşte (1849, 1854)
      Adiata
      Înţeleptul Archir şi nepotul său Anadam (1850)
      Spitalul amorului sau Cântecul dorului (1850)
      O şezătoare la ţară sau Călătoria lui Moş Albu (1851)
      Versuri sau Cântece de stea
      Cântătorul beţiei ( cuprinde numele beţivilor şi toate faptele care decurg din beţie)
      Triumful beţiei sau Diata ce o lasă un beţiv pocăit fiului său (1852)
      Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea (1853)
      Poveşti şi anecdote versificate (1854)
      De la lume adunate şi iarăşi la lume date
      Bazul teoretic şi practic al muzicii bisericeşti sau Gramatica melodică
      Mică gramatică muzicală teoretică şi practică
      Carul frânt – Nevoia învaţă pe om
      Ţermonia unui bătrân
      Astrologia

      In literatura romana, povestirile si anecdotele despre Nastratin Hogea au fost culese si versificate de Anton Pann in culegerea Nazdravaniile lui Nastratin Hogea (1853). Numele lui Nastratin Hogea a devenit porecla data celor mucaliti si poznasi.

      Nastratin Hogea este un personaj legendar, eroul unor anecdote si povestiri populare turcesti, de sursa araba si persana. Povestirile despre Nastratin Hogea au avut o larga circulatie in literatura Orientului, de unde s-au facut cunoscute si in folclorul balcanic. Nastratin Hogea e tipul reprezentativ al omului din popor, ager, mucalit, stapan al unei intelepciuni milenare, care, ridiculizand lacomia si avaritia bogatasilor, nedreptatile si ingustimea de spirit a carmuitorilor, ia apararea celor impilati si saraci. Traditia il prezinta si ca personaj real, identificandu-l cu un invatat contemporan cu Timur Lenk (1336-1405), numit Nasreddin, despre care nu au ramas date biografice.

      George Calinescu a spus despre opera lui Anton Pann : "Povestea vorbii este o comedie a cuvintelor pure si în acelasi timp o comedie umană integrală făcută din observatii impersonale, stereotipe, cunoscute dinainte, surprinzătoare în totala lor lipsă de inedit, în rigiditatea lor chinezească, persiflatoare, de întelepciune milenară."