Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești.
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.
La mijlocul secolului al XIX-lea, soarta principatelor Moldovei și Țării Românești era în mâinile Rusiei și ale Imperiului Otoman, care se opuneau unirii lor.
Situația s-a schimbat în urma războiului Crimeii, dintre 1853 și 1856, când Rusia a fost învinsă de Marile Puteri, formate din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, Imperiul Francez, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman.
După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris se iau decizii care privesc și principatele Moldovei și Țării Românești.
De exemplu, Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.
În contextul discuțiilor despre unirea celor două principate, în 1857 Marile Puteri acordă acestora dreptul organizării unui „referendum” (consultarea populației cu drept de vot) despre Unire.
În acest scop, se constituiau adunări Ad-hoc, în care se discutau alegerile pentru Divanurile Ad-hoc, care urmau să se pronunțe asupra organizării politice și sociale a țărilor române.
În Țara Românească, majoritatea membrilor din Divanul Ad-hoc au spus „Da” pentru Unire, însă în Moldova, situația a fost mai controversată. Aici, caimacanul (locțiitor la conducerea Moldovei), Nicolae Vogoride, sprijinit de Imperiul Otoman, care îi promitea domnia dacă Unirea nu se va realiza, a falsificat listele electorale de reprezentare în divanul Ad-hoc.
Șansa a făcut însă ca Vogoride să se destăinuie, prin scrisori, fratelui său din Constantinopol, iar corespondența a fost furată și publicată în presa europeană, la Bruxelles.
Descoperirea a iscat scandaluri atât printre români, cât mai ales la nivel european. Marile Puteri au rupt relația cu Imperiul Otoman, au solicitat întâlniri cu împăratul Franței, Napoleon, și regina Marii Britanii, Victoria, iar falsele alegeri au fost, astfel, anulate.
În toamna anului 1857, în urma noilor alegeri, toți s-au pronunțat pentru Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești.
În data de 5/17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, în Moldova, iar noul domnitor a fost desemnat Alexandru Ioan Cuza. Peste o săptămână, în 12/24 ianuarie 1859, au avut loc alegeri și la București, iar profitând de faptul că Marile Puteri nu specificau clar că principatele române nu pot fi conduse de același domnitor, și aici a fost ales tot Alexandru Ioan Cuza.
Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima Constituție.
Am sărbătorit Unirea Principatelor Române de la 1859 împreunâ cu preșcolarii de la Gradinița Zig-Zag, grupele Piticii și Albinutelor.
Am citit legenda istoricâ de Dumitru Almaș ,,Cuza Vodă și sultanul'', am prezentat contextul istoric într-o scurtă prezentare, am rezoivat împreunăâ un puzzle cu harta pricipatelor, am colorat, am ascultat povestea ,,Moș Ion Roată și Unirea '' de Ion Creangă și ne-am prins împreună în horâ.
https://www.youtube.com/watch?v=cCJbrNNeS1c&ab_channel=MagicGradi Lectia de istorie 3,40 min
https://www.youtube.com/watch?v=6HaD7oqdhjs&ab_channel=PovestileDanei 9,42 min Mos Ion Roata
https://www.youtube.com/watch?v=6SJ9xN43pTs&ab_channel=FacultateadeIstorie%C5%9FiFilosofie Reformele lui Cuza 12,46
Personalitatile care au contribuit la acest eveniment istoric, au fost Mihail Kogalniceanu, Costache Negri, fratii Alecsandri, Ion Ghica, Alecu Russo, Nicolae Balcescu, Gheorghe Magheru, Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Gane si C. A. Rosetti.
Procesul de modernizare a statului roman, început în 1848, continuat în 1859, prin Unire, în 1866, prin promulgarea Constitutiei lui Carol I, în 1877, prin proclamarea Independentei si în 1881, prin proclamarea Romaniei ca regat, este unul dintre cele mai importante momente din intreaga noastrā istorie.
( sursa: ISTORIE
www.interferente.ro)
Biblioteca Orășenească Ovidiu a fost inclusă în proiectul național ”Cinema la bibliotecă” alături de alte 131 de biblioteci publice din țară
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
.jpeg)
