România – Ziua drapelului național (din 1998)Ziua Drapelului National a fost proclamata prin Legea nr. 96/1998 si se sarbatoreste in fiecare an la data de 26 iunie.
In 1834 domnitorul Tarii Romanesti, Alexandru Ghica Voda, a obtinut de la otomani invoirea „de a pune steag romanesc corabiilor negustoresti si ostirii. Steagul destinat corabiilor avea doua culori(galben si rosu), cel atribuit armatei era compus din trei (rosu, galben si albastru) si un vultur la mijloc. Acesta este socotit inceputul adoptarii tricolorului pe pamant romanesc.
O informatie o descoperim printre marturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant (chemat si stabilit in Muntenia in 1830, profesor si director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucuresti intre anii 1831 si 1834), potrivit caruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima data in ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Plesuva (zona Comarnic-Prahova).
Astfel, arborarea de catre Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentara a acestui fapt.
Tricolorul romanesc era cunoscut inca din deceniul 4 al secolului al XIX-lea drept simbol national cu cel putin un deceniu inainte de oficializarea sa.
In timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al natiunii in prima zi a victoriei revolutiei burghezo – democratica (1848-1849), 14/26 iunie, cand a vut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucuresti si promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului national.
Revolutionarii de la 1848, atat cei din Transilvania, cat si cei din Tara Romaneasca, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, avand inscriptionat lozinca: „Fratia”: „Dreptate – Fratie” si dandu-i denumire de „stindard al libertatii”. O luna mai tarziu, „vazand că nu s-a inteles inca cum trebuiesc facute stindardele nationale“, decretul guvernamental nr. 252 din 13 iulie 1848, preciza din nou ca “stindardele vor fi tricolore.
Culorile sunt: albastru inchis, galben deschis si rosu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical si vor fi aranjate in ordinea urmatoare: „langa lemn vine albastru, apoi galben si apoi rosu falfaind“. In Adunarea populara desfasurata pe dealul Filaretului din Bucuresti, in ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, inceputul revolutiei, ”zi de mantuire pentru toata Romania”, sub flamurile tricolore.
Tot in acel an istoric 1848, in acea impresionanta Adunare de la Blaj, 3-15 mai, s-a inaltat „flamura cea mare tricolora a natiunii romane”, a intregii natiuni romane.
Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel national in 1859, odata cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse insa pe orizontala. Primul drapel din 1859, aflat in uz pina in 1862, a avut fisia albastra plasata sus, urmand ca, in a doua parte a domniei lui Cuza, fisia rosie sa fie dispusa pe partea superioara.
Dupa venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticala, Romania aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Ziua Drapelului National a fost instituita pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, cand Guvernul revolutionar a decretat ca Tricolorul – rosu, galben si albastru – sa reprezinte steagul national al tuturor romanilor; cele trei culori impartite in mod egal reprezinta principiul egalitatii, orientarea culorilor in sus semnifica verticalitatea, cifra trei este numarul perfect, pe langa tara noastra mai existand alte trei tari europene traditionale cu steagul tripartit in mod egal si vertical: Franta, Italia si Belgia. (Romanian Global News).
1243 - In Bătălia de la Köse Dağ, armata turcilor selgiucizi din Anatolia este infranta decisiv de mongoli. În urma acestei in frângeri a turcilor selgiucizi a urmat o perioadă de turbulențe care au condus la declinul și dezintegrarea statului Seljuk si instaurarea puterii mongole in Anatolia. Regatul din Trapezunt a devenit vasal al Imperiului Mongol, alaturi de Regatul armean din Cilicia. După o lungă perioadă de fragmentare, Anatolia a fost unificata de otomani.
1599 - Este incheiat un nou tratat între Țara Românească și Transilvania prin care Mihai Viteazul a acceptat suzeranitatea lui Andrei Bathory, iar acesta a recunoscut domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul .Mihai Viteazul (sau Mihai Bravu, n. 1558, Târgul de Floci – d. 9 august 1601, Turda) boier român, care a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei, înainte de a ajunge domnul Țării Românești. Pentru o perioadă (în 1600) conducător de facto al celor trei mari țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova (portret de la Praga, din anul 1601).
1819 -Este patentata bicicleta. Primul brevet a fost acordat in Statele Unite lui William K. Clarkson Jr.,dar velocipedul exista deja in Europa. Prima bicicleta inventata a fost Draisine in anul 1817 si a apărut în Germania, fiind brevetata apoi si în Franţa în 1818. A fost numita asa după inventatorul său, Karl von Drais, un pădurar german . Aceasta era confectionata din lemn si nu avea pedale, fiind miscata prin alternarea impingerii cu picioarele pe pamant. Cu toate acestea, el a avea un scaun căptuşit iar roata din faţă era manevrata cu un fel de cârmei. A fost a fost mai puţin un mod de transport şi mai mult un mijloc de recreere pentru cei cei bogati. Introducerea unui predecesor al bicicletei în SUA a fost făcută de către M. Stewart din Baltimore, urmat în 1819 de către David şi Rogers, (care au confectionat un total de trei velocipedes). La 26, iunie 1819 primul brevet pentru un “velociped”, a fost eliberat laui William K. Clarkson, Jr. din New York. Din pacate, un incendiu a distrus in 1836 arhiva Oficiului american de brevete şi deoarece nu a fost niciodată restaurată, exista puţine informaţii in legatura cu inventia lui Clarkson.
1877 - Are loc un duel de artilerie îartileria română si cea otomanâ în zona Calafat-Vidin, în urma căruia a căzut la datorie sergentul Nicolae Popescu, prima jertfă românească în războiul de independență.
1900 - A murit Nicolae Kretzulescu, medic şi om politic liberal român.A fost un prim-ministru al României având trei mandate: 1862-1863, 1865-1866 şi 1867; (n. 1 martie 1817). Personalitate cu vastă experienţă politică, unul dintre membrii fondatorii Societăţii Academice Române. S-a remarcat ca un ilustru pionier în domeniul medicinei româneşti şi a avut o bogată activitate guvernamentală în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când s-a consacrat drept unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai domnitorului. A fost autorul memoriului pro – Unire.1927: Se stinge din viaţă marele istoric român Vasile Parvan . Savantul român a fost şi eseist, filosof al culturii, întemeietorul şcolii româneşti de arheologie membru titular (din 1913) al Academiei Române; (n. 28 septembrie 1882, Perchiu, județul Tecuci, în prezent în județul Bacău).
1936 - S-a stins din viaţă la Bucov, jud.Prahova, în România, Constantin G. Stere , om politic, jurist, savant şi scriitor român, originar din Basarabia. Constantin G. Stere sau Constantin Sterea (n. 1 iunie 1865, Ciripcău, ținutul Soroca, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus) a fost un om politic, jurist, savant și scriitor român. În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, a fost condamnat de autoritățile țariste la închisoare și surghiun în Siberia (1886-1892). A fondat impreună cu Garabet Ibrăileanu şi Paul Bujor în 1906, revista “Viaţa românească”; (n 1865).
1940 - V. M. Molotov, comisarul sovietic pentru afacerile externe, înmânează ministrului României la Moscova, Gh. Davidescu, prima notă ultimativă a guvernului sovietic, prin care se cere cedarea imediată a Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Ultimatumul va fi prelungit până în zorii zilei de 27 iunie . La 26 iunie 1940 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) a adresat un ultimatum României privind așa numita retrocedare a Basarabiei.1941: Flota sovietica ataca orasul Constanta. În zorii zilei de 26 iunie 1941, nave româneşti din Marea Neagră se vor angaja în schimburi de lovituri de artilerie cu nave sovietice. O grupare de luptă sovietică formată din crucişătorul «Voroşilov», şase distrugătoare şi alte câteva nave mici, a întreprins un atac împotriva portului Constanţa. Gruparea inamică a fost descoperită la 60 de mile est de coastă de submarinul «NMS (Nava Majestăţii Sale) Delfinul», care patrula în zonă. O forţă navală mult superioară condusă de cuirasatul «Pariskaia Komuna» aştepta la 120 de mile pentru a exploata un eventual succes.
Riposta română a fost fermă. La ora 4,12, distrugătoarele «NMS Regina Maria» şi «NMS Mărăşeşti» au manevrat pe o direcţie paralelă cu atacatorii şi au deschis focul cu tunurile de 130 mm. Datorită falezei înalte, navele româneşti nu puteau fi observate, în timp ce siluetele navelor sovietice erau foarte clar vizibile. Navele sovietice erau mai mari şi mai puternice. Aveau tunuri de 130 mm, care trăgeau, undeva spre uscat. Imediat, încep să tragă şi tunurile de pe distrugătorul Regina Maria.
La ora 4,20, nava sovietică «Harkov» a fost lovită de un obuz românesc. Aproape imediat, un alt obuz retează catargul principal al celuilalt distrugător sovietic, «Moskva». Focul românesc a fost susţinut, la ora 4,22, de artileria de coastă germană cu tunuri «Tirpitz». Grav lovite, cele două distrugătoare sovietice încep retragerea.26 iunie
1986 - A fost inaugurat noul edificiu al Palatului Copiilor din Bucureşti.
1995 - Executivul Romaniei a stabilit valoarea unică a cuponului nominativ de privatizare la 975.000 lei, iar cea a carnetelor cu cinci certificate de proprietate la 25.000 lei.
2000 - Moare Corneliu Mănescu, ministru de Externe al României în perioada 1961-1972, semnatar al “Scrisorii celor șase”, întocmită în martie 1989, împotriva regimului Ceaușescu; (n. 1916).
