Salutul
Salutul este esențial în stabilirea unor relații cu cei din jur. Oamenii nu trebuie priviți în funcție de clasa socială căreia îi aparțin sau în funcție de nivelul profesional. De exemplu, o persoană cu educație aleasă și cu principii morale, va saluta, în aceeași instituție, în același fel, și pe cel superior, cât și pe cel inferior din punct de vedere profesional.
De retinut...
...este ca, în orice împrejurări, bărbatul salută primul femeia, chiar dacă aceasta este mai tânără decât acesta. Cei mult mai în vârstă trebuie să fie salutați de catre cei mai tineri, în semn de respect. Cel inferior din punct de vedere profesional îl saluta pe cel superior, iar în cazul în care femeia deține rolul celui inferior, barbatul este cel care salută mai întâi. La intrarea într-o încapere, noul venit va saluta mulțimea. Este politicos să răspunzi oricărui salut, altfel îl jignești pe cel care ți s-a adresat.
În cazul domnilor...
...politicos este ca salutul sa fie precedat de scoaterea pălăriei cu aproximativ doi metri înaintea întâlnirii, după care să fie asezată la loc. În cazul în care nu porți pălărie, îți vei apleca puțin capul. Este contraindicat să fumezi sau să îți ții mâinile în buzunare în timp ce saluți.
În cazul doamnelor...
...salutul se face însoțit de un ușor surâs și de o scurtă înclinare din cap. Daca se întalnesc două persoane de acelasi sex, cea tânără salută pe cea mai în vârstă.
Întinde mâna spre salut...
...femeia, superiorul sau persoana mai în vârstă. A refuza o mână întinsa denotă o proastă creștere și este o ofensă adusă celui care te salutaă. Barbații se vor ridica de pe scaun atunci cand salută, spre deosebire de doamne, care vor recurge la acest lucru numai în cazul în care va trebui să dea mâna cu o persoana mai în vârstă.
Modul în care strângi mâna...
...cuiva spune foarte multe despre caracterul unei persoane. Este bine să evităm o strangere puternică, cât și una prea slabă. Se va evita atingerea numai a varfurilor degetelor. O straângere de mână poate încheia o afacere, poate însemna o felicitare, o mulțumire, un act de prietenie.
Când poartă mănuși...
...un barbat se eliberează de ele atunci când dă mâna cu cineva. Femeile și le scot abia când ajung la destinația dorită, excepție făcând manușile lungi de seară.
Sărutul mâinii...
...are loc atunci cand doamna îsi intinde mâna spre bărbat. Nu se va săruta mâna unei femei în locuri mai puțin potrivite, cum ar fi plaja.
Sărutul pe stradă...
...este mai puțin politicos. Dacă acest lucru se întampla la gară sau la aeroport, nu este deloc nepotrivit, așa cum ar fi pe stradă, în văzul tuturor.
Politeţea la alte popoare
În Anglia: femeia salută pe bărbat; nu se dă mâna; nu se spune niciodată “nu”, ci se folosesc formule sinonime; se manifestă stricteţe în anumite privinţe (costum, umbrelă); calmitate în atitudini şi gesturi.
În China: politeţea formală manifestată prin înclinarea capului şi a bustului, bunăvoinţă extremă.
În Germania: punctualitate şi ordine.
În Italia: se vorbeşte mult şi tare; se respectă foarte mult titlurile; nu se ţine foarte mult seama de formalităţi.
În America: se mestecă gumă; se aşează picioarele pe masă; se fluieră în timpul spectacolelor, ca manifestare a entuziasmului; se mănîncă zgomotos, cu poftă; se îmbracă ţipător, fără prea mare grijă pentru eleganţă; se trece repede la formule de apropiere (se tutuiesc); femeia salută pe bărbat.
În ţările nordice: rigiditate; fetele fac reverențe, nu se sărută mâna; se vorbeşte puţin şi încet; politeţe deosebită în relaţiile cu copiii.
Papuaşii au obiceiul să-l lase singur pe oaspete în timpul mesei. Stăpînul casei nu mănîncă niciodată de faţă cu oaspetele, mărginindu-se doar să-l servească, iar ceilalţi membri ai familiei se întorc cu spatele sau se retrag pentru un timp.
joi, 30 septembrie 2010
luni, 27 septembrie 2010
Povesti, povestiri pentru copii
Acul si barosul
de Ion Creanga
Acul: - Mosule, de ce esti zurbagiu? Te sfadesti necontenit cu sora-ta nicovala, tipati si faceti larma, de-mi tiuie urechile. Eu lucrez toata ziua, si nime nu-mi aude gura.
- Iaca, ma!... da de unde-ai iesit, Pacala?
- De unde-am iesit, de unde n-am iesit, eu iti spun ca nu faci bine ceea ce faci.
- Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decat gaina. Mai baiete, trebuie sa stii ca din sfadalia noastra ai iesit; s-apoi tu ni cauti pricina?
- Ma rog, iertati-ma! ca daca n-ar fi fost focul, foile, pleafura si omul care sa va faca sa va deie nume, ati fi ramas mult si bine in fundul pamantului, ruginite ca vai de voi.
- Masura-ti vorbele, baiete! Auzi, sora nicovala, cum ne rade acusorul?
- Aud, dar n-am gura sa-i raspund; si vad, dar trebuie sa rabd.
- Vorba ceea, soro: "Sede harbu-n cale si rade de oale". Mai puschiule! Ia sa vedem, ce ai facut tu mai mult decat noi?
- Ce am facut si ce fac, indata t-oiu spune. Ca sa nu lungesc vorba, hainele barbatesti si femeiesti, din crestet pana in talpi, si alte nenumarate lucruri frumoase si scumpe, fara de mine nu se pot face. Mergi la croitor, intra in bordeiu, suie-te in palat, ai sa ma gasesti. Fetele ma pun in cutiute aurite, ma infing in perinute de matasa si ingrijesc de mine ca de un mare lucru.
- Da' in stogul de fan nu vrei sa te puie, mititelule?
- Nici in stogul de fan, dar nici trantit intr-un ungher al ferariei, ca tine. Ia spune-mi: te mai ie cineva in mana decat ferarul?
- Ia asculta, te prea intreci cu saga, piciule! Daca sezi la cinste, si toti ingrijesc de tine, cum zici, de ce li impungi degetele?
- Da impung pe casca gura cel somnoros, pentru ca voiesc sa iasa din mana lui, prin ajutorul meu, multe lucruri folositoare si frumoase. Tu, pentru ce bati ferul cel culcat pe nicovala si ruginit ca si tine? Nu ca sa faci din el lucruri mai bune si mai frumoase?
- Mai... da' bun esti de gura!
- Si de gura, dar si de lucru.
- Ei bine, tu mi-ai insirat verzi si uscate; ia stai sa-ti spun si eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, clestele, vatraiul si nenumarate unelte si masini de fer, unele de-o marime uriesa, iar altele mici si bicisnice ca tine, pututu-s-au face pana n-au trecut pintre nicovala si ilau? Casa, bisericile, corabia, pustile, tunurile si alte lucruri nenumarate, asa-i ca n-ar fi, de nu eram eu? Tu imi spui de haine frumoase; eu t-oiu spune de casa, de sapa, de secere, de coasa si de plug. Tu imi spui mai mult de frumos, eu t-oiu spune de cele neaparat trebuincioase.
- Ma faci sa te-apuc iar la scarmanat, mosule baros. Haine i-au trebuit omului intai, caci nu era sa umble cu pielea goala si descult ca gastele.
- Te-ai incurcat cu socotelile, mai baiete. Ba de mancare si casa i-a trebuit omului intai s-apoi haine frumoase, cum zici tu; cu rufe de ale tale iti ghioraiesc matele de foame. Ai auzit vorba ceea, ca "Golatatea incunjura, iar foamea da de-a dreptul".
- Mai! da' ruginit mai esti!
- Ruginit cum sunt, eu v-am facut si trebuie sa ascultati de sfaturile mele.
- Asa este, dar te prea lauzi; las' mai bine sa te laude altii. Si tu faci trebi bune, si eu; numai atata, ca tu faci lucruri mai din topor, eu mai delicate; tu sezi totdeauna cu ferarul cel uns de carbuni, iar eu sed cu croitorul si cu tot felul de persoane.
- Iar ai inceput, ghibirdic fudul si guraliu? Croitorul tau trebuie sa impunga mai mult de zece ori, pana cand ferarul meu ma radica o data; croitorul tau rupe alta data pe zi cate zece ace; ferarul insa ma are pe viata, ba ma poate lasa si de zestre la copiii de copiii sai. S-apoi inca una: cine dintre acesti doi mesteri e mai grebanos si mai gubav? Ferariul meu, ori croitoriul tau?
- Mosule! esti batran si multe mai stii; fie pe-a dumitale.
- Bine mititelule! Ia acum ai mai venit de-acasa. Zi mai bine ca industria sau mestesugurile, noi le-am adus in lume; ca bogatiile cele mari, noua se datoresc. Mi-ai zis ruginit si t-ai zis cioplit; mie-mi pare bine ca stranepotii mei sa fie mai ciopliti decat mine; cu timpul se cioplesc toate... Numai nu va fuduliti si nu uitati obarsia voastra, ca nu cumva sa va ciopliti prea tare si sa ramaneti care fara urechi, care fara dinti, care fara gura, care fara zimti, adeca niste cioarse de nici o treaba. C-apoi atunci iarasi mi-ti ajunge dragus la caus, si sora-mea nicovala va va tine in spate, iar eu va voiu bate pe ruda pe samanta, ca sa prindeti la minte.
- Ma faci sa te-apuc iar la scarmanat, mosule baros. Haine i-au trebuit omului intai, caci nu era sa umble cu pielea goala si descult ca gastele.
- Te-ai incurcat cu socotelile, mai baiete. Ba de mancare si casa i-a trebuit omului intai s-apoi haine frumoase, cum zici tu; cu rufe de ale tale iti ghioraiesc matele de foame. Ai auzit vorba ceea, ca "Golatatea incunjura, iar foamea da de-a dreptul".
- Mai! da' ruginit mai esti!
- Ruginit cum sunt, eu v-am facut si trebuie sa ascultati de sfaturile mele.
- Asa este, dar te prea lauzi; las' mai bine sa te laude altii. Si tu faci trebi bune, si eu; numai atata, ca tu faci lucruri mai din topor, eu mai delicate; tu sezi totdeauna cu ferarul cel uns de carbuni, iar eu sed cu croitorul si cu tot felul de persoane.
- Iar ai inceput, ghibirdic fudul si guraliu? Croitorul tau trebuie sa impunga mai mult de zece ori, pana cand ferarul meu ma radica o data; croitorul tau rupe alta data pe zi cate zece ace; ferarul insa ma are pe viata, ba ma poate lasa si de zestre la copiii de copiii sai. S-apoi inca una: cine dintre acesti doi mesteri e mai grebanos si mai gubav? Ferariul meu, ori croitoriul tau?
- Mosule! esti batran si multe mai stii; fie pe-a dumitale.
- Bine mititelule! Ia acum ai mai venit de-acasa. Zi mai bine ca industria sau mestesugurile, noi le-am adus in lume; ca bogatiile cele mari, noua se datoresc. Mi-ai zis ruginit si t-ai zis cioplit; mie-mi pare bine ca stranepotii mei sa fie mai ciopliti decat mine; cu timpul se cioplesc toate... Numai nu va fuduliti si nu uitati obarsia voastra, ca nu cumva sa va ciopliti prea tare si sa ramaneti care fara urechi, care fara dinti, care fara gura, care fara zimti, adeca niste cioarse de nici o treaba. C-apoi atunci iarasi mi-ti ajunge dragus la caus, si sora-mea nicovala va va tine in spate, iar eu va voiu bate pe ruda pe samanta, ca sa prindeti la minte.
Copilaria
Copilaria este etapa cea mai frumoasa din viata omului.
Cei mari ar da orice pentru a redeveni copii.
Scriitori ca : Ion Creanga, Barbu Stefanescu Delavrancea, Ionel Teodoreanu si Mihai Eminescu au evocat copilaria ca pe un taram al gingasiei, dragostei si fericirii.
Ionel Teodoreanu si-a petrecut copilaria la tara, alaturi de cei dragi.
El asculta vrajit susurul izvoarelor, muzica picaturilor de ploaie, cantecul greierilor, al cucului, concertul broastelor.
Admira florile muticolore, soarele care invaluia natura intr-o lumina de vis.
Vara, cind ploua, asculta ropotul picaturilor si descult, alerga prin apa alaturi de ceilalti copii.
Cu ceilalti tovarasi de joaca, mergea la scadat sau se catarau prin copaci dupa fructe.
Acolo, la tara, aerul era mai curat, iar natura plina de viata.
Primavara admira soarele ce imbraca pomii cu o lumina blanda si florile care aveau parca rasul nevinovat al unui copil.
Toamna admira frunzele muticolore ale copacilor si cardurile de cocoare care se indreptau spre tarile calde.
Eu m-am nascut si am crescut la oras inchisa intre patru pereti, obligata sa nu sar, sa nu fac zgomot, ca sa nu deranjez vecinii.
Dar in inima mea de copil, pastrez amintiri frumoase despre veri si toamne petrecute la tara.
Mi-a placut si imi place si acum acolo, unde revin cu drag de fiecare data. Acolo mi-am facut prieteni cu care m-am jucat sau am hoinarit prin imprejmuiri. Mergeam la garla, jucam paparuda, de-a ascunseala, stateam la soare sa ne jucam cu animalele.
Acolo copii sunt mult mai liberi si mai fericiti, desi nu au confortul de la oras.
Ei se imbolnavesc mai rar, deoarece sunt mai rezistenti, iar aerul nu este poluat.
Cand voi fi mare, imi voi aminti cu drag de copilarie si o sa strig asemenea lui EMINESCU :
� Astazi chiar de m-as intoarce,
A-ntelege n-o mai pot...
Unde esti copilarie,
Cu padurea ta cu tot ?"
Cei mari ar da orice pentru a redeveni copii.
Scriitori ca : Ion Creanga, Barbu Stefanescu Delavrancea, Ionel Teodoreanu si Mihai Eminescu au evocat copilaria ca pe un taram al gingasiei, dragostei si fericirii.
Ionel Teodoreanu si-a petrecut copilaria la tara, alaturi de cei dragi.
El asculta vrajit susurul izvoarelor, muzica picaturilor de ploaie, cantecul greierilor, al cucului, concertul broastelor.
Admira florile muticolore, soarele care invaluia natura intr-o lumina de vis.
Vara, cind ploua, asculta ropotul picaturilor si descult, alerga prin apa alaturi de ceilalti copii.
Cu ceilalti tovarasi de joaca, mergea la scadat sau se catarau prin copaci dupa fructe.
Acolo, la tara, aerul era mai curat, iar natura plina de viata.
Primavara admira soarele ce imbraca pomii cu o lumina blanda si florile care aveau parca rasul nevinovat al unui copil.
Toamna admira frunzele muticolore ale copacilor si cardurile de cocoare care se indreptau spre tarile calde.
Eu m-am nascut si am crescut la oras inchisa intre patru pereti, obligata sa nu sar, sa nu fac zgomot, ca sa nu deranjez vecinii.
Dar in inima mea de copil, pastrez amintiri frumoase despre veri si toamne petrecute la tara.
Mi-a placut si imi place si acum acolo, unde revin cu drag de fiecare data. Acolo mi-am facut prieteni cu care m-am jucat sau am hoinarit prin imprejmuiri. Mergeam la garla, jucam paparuda, de-a ascunseala, stateam la soare sa ne jucam cu animalele.
Acolo copii sunt mult mai liberi si mai fericiti, desi nu au confortul de la oras.
Ei se imbolnavesc mai rar, deoarece sunt mai rezistenti, iar aerul nu este poluat.
Cand voi fi mare, imi voi aminti cu drag de copilarie si o sa strig asemenea lui EMINESCU :
� Astazi chiar de m-as intoarce,
A-ntelege n-o mai pot...
Unde esti copilarie,
Cu padurea ta cu tot ?"
Ana Maria
vineri, 24 septembrie 2010
CARTEA ZILEI
Autorul operei: Albert Camus
ISBN: 973-576-987-5
STRAINUL
Subiectul operei:
Albert Camus il infatiseaza pe Meursault intr-o stare de totala indiferenta .
Strainul - descrie o crima si goliciunea omului in fata unei situatii absurde.
Scurta descriere:
Romanul Strainul a fost scris de Albert Camus in anul 1942. Autorul a studiat filozofia la Alger. Jean Grenier , profesorul sau de la Universitatea din Alger , a avut un rol imens in formarea sa intelectuala , fapt pe care Albert Camus l-a remarcat intotdeauna cu recunostinta .
Scris inainte de Mitul lui Sisif , Strainul este infuzat de climatul sensibilitatii absurde.
De ce sa citesti opera?
Cele mai reprezentative romane camusiene : Strainul , Ciuma , ca si unele drame ale sale Neintelegerea , Caligula, au un caracter exponential , fiind saturate de ideiile din eseurile sale, care au avut o rezonanta europeana. Dar, Albert Camus nu era filozof si nici nu-i facea placere sa fie denumit in acest fel. El avea structura unui moralist .
Timp in care o poti citi: 1-2 saptamani
Asteptam impresii din partea ta!
ISBN: 973-576-987-5
STRAINUL
Subiectul operei:
Albert Camus il infatiseaza pe Meursault intr-o stare de totala indiferenta .
Strainul - descrie o crima si goliciunea omului in fata unei situatii absurde.
Scurta descriere:
Romanul Strainul a fost scris de Albert Camus in anul 1942. Autorul a studiat filozofia la Alger. Jean Grenier , profesorul sau de la Universitatea din Alger , a avut un rol imens in formarea sa intelectuala , fapt pe care Albert Camus l-a remarcat intotdeauna cu recunostinta .
Scris inainte de Mitul lui Sisif , Strainul este infuzat de climatul sensibilitatii absurde.
De ce sa citesti opera?
Cele mai reprezentative romane camusiene : Strainul , Ciuma , ca si unele drame ale sale Neintelegerea , Caligula, au un caracter exponential , fiind saturate de ideiile din eseurile sale, care au avut o rezonanta europeana. Dar, Albert Camus nu era filozof si nici nu-i facea placere sa fie denumit in acest fel. El avea structura unui moralist .
Timp in care o poti citi: 1-2 saptamani
Asteptam impresii din partea ta!
joi, 23 septembrie 2010
LEGATURI UTILE
AJOFM CONSTANTA
ANBPR
AVOCATUL POPORULUI
BIBLIONET
BIBLIOTECA ACADEMIEI
BIBLIOTECA JUDETEANA CONSTANTA
BIBLIOTECA NATIONALA
BIBLIOTECA VIRTUALA ROMANA
CASA DE ASIGURARI CONSTANTA
CARTI DE LA A -Z
CLUBUL LITERAR
CODUL MUNCII
COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR
CONGAZ
CONSILIUL EUROPEI- BIROU DE INFORMARE BUCURESTI
CULTURA PE NET
DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA
DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA CONSTANTA
ENEL
JOBURI
EURO26
INFORMATII CONSTANTA
INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE C-TA
INSPECTIA MUNCII
INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA
LEGISLATIA MUNCII
MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
MINISTERUL CULTURII SI PATRIMONIULUI NATIONAL
RAJA
MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
MINISTERUL MUNCII
MONITORUL OFICIAL
MUZEUL LITERATURII ROMANE
MYJOBS
PARLAMENT
PREFECTURA CONSTANTA
PRESEDINTIE
PRIMARIA ORASULUI OVIDIU
ROMANIA CULTURALA
TINERET IN ACTIUNE- PROGRAME
TARG INTERNATIONAL AL UNIVERSITATILOR
VOLUNTARIAT
ANBPR
AVOCATUL POPORULUI
BIBLIONET
BIBLIOTECA ACADEMIEI
BIBLIOTECA JUDETEANA CONSTANTA
BIBLIOTECA NATIONALA
BIBLIOTECA VIRTUALA ROMANA
CASA DE ASIGURARI CONSTANTA
CARTI DE LA A -Z
CLUBUL LITERAR
CODUL MUNCII
COMISARIATUL REGIONAL PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR
CONGAZ
CONSILIUL EUROPEI- BIROU DE INFORMARE BUCURESTI
CULTURA PE NET
DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE CONSTANTA
DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA CONSTANTA
ENEL
JOBURI
EURO26
INFORMATII CONSTANTA
INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE C-TA
INSPECTIA MUNCII
INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA
LEGISLATIA MUNCII
MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
MINISTERUL CULTURII SI PATRIMONIULUI NATIONAL
RAJA
MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
MINISTERUL MUNCII
MONITORUL OFICIAL
MUZEUL LITERATURII ROMANE
MYJOBS
PARLAMENT
PREFECTURA CONSTANTA
PRESEDINTIE
PRIMARIA ORASULUI OVIDIU
ROMANIA CULTURALA
TINERET IN ACTIUNE- PROGRAME
TARG INTERNATIONAL AL UNIVERSITATILOR
VOLUNTARIAT
miercuri, 22 septembrie 2010
Munca intelectuala a elevului in biblioteca
Nu intotdeauna elevul isi poate desfasura munca intelectuala din afara scolii. Lipsa unui spatiu corespunzator, a linistii ori unor instrumente de lucru mai greu de obtinut la domiciliu il poate obliga sa lucreze la biblioteca. Biblioteca se integreaza in mediul de munca intelectuala al elevului.
De altfel, obisnuinta lucrului in biblioteca ii este strict necesara acestuia, pentru ca mai tarziu, in viata profesionala, necesitatile de documentare vor creste in asemenea masura incat nici o biblioteca personala nu le va mai putea satisface. Este bine deci ca elevul sa-si petreaca o parte din timpul sau de munca in biblioteca.
Ori de cate ori primeste vizita unor asemenea cititori neexperimentati, bibliotecarul de serviciu de la sala de lectura este dator sa-si asume un rol de educator, ajutandu-i si invatandu-i sa se descurce in sistemul de lucru din biblioteca, care poate sa li se para la inceput rebarbativ.
Din punct de vedere al muncii intelectuale, trei sunt aspectele care singularizeaza lucrul in biblioteca: sistemul de cataloage, consultarea si intocmirea bibliografiilor si disciplina salii de lectura.
1. Sistemul de cataloage
In orice biblioteca publica exista pentru carti cel putin doua tipuri de cataloage: cel alfabetic si cel sistematic ( pe materii) .
CATALOGUL ALFABETIC este un catalog pe fise ( fiecare carte cu fisa sau fisele ei), asezat in cutii standardizate si organizat, asa cum o arata si denumirea lui, in ordinea alfabetica a numelor autorilor. La acest principiu al organizarii alfabetice trebuie sa fac urmatoarele pecizari:
- ordinea alfabetica e determinata de numele de familie al autorilor, si de aceea in fiecare fisa numele complet al autorului apare inversat: ALEXANDRESCU, Grigore sau CREANGA, Ion. Particulele nobiliare nu fac parte din numele de familie, si deci se inverseaza si ele o data cu prenumele: VIGNY, Alfred de sau HOFMANNSTHAL, Hugo von;
- cand lucrarea apare fara numele autorului, ea se trece in catalogul alfabetic dupa primul substantiv al titlului; aceeasi regula se alplica si cand sunt mai mult de trei autori ( dar se face fisa complementara pentru primul autor);
- cand lucrarea are doi sau trei autori, ea va fi trecuta in catalog la numele primului dintre ei ( dar se fac fise complementare pentru toti)
In fiecare fisa de catalog , descrierea cartii se face dupa anumite reguli precise, privind atat elementele de identificare a publicatiei, luate dupa foaia de titlu, cat si punctuatia dintre aceste elemente.
Fisa de catalog cuprinde o serie de informatii cu ajutorul carora cititorul afla foarte multe despre carte, fara a fi nevoie sa ajunga la ea: numele autorului, titlul si subtitlul cartii, numele traducatorului si al autorului, titlul si subtitlul cartii, numele traducatorului si al autorului prefetei, editura, anul aparitiei si numarul de pagini.
Dezavantajul catalogului alfabetic consta in faptul ca nu vom putea afla din el ce carti dintr-un domeniu care ne interezeaza exista in biblioteca , afara de cazul in care stim dinainte care sunt cartile pe care le cautam si numele autorului fiecareia. De aceea s-a simtit nevoia unor cataloage in care fisele cartilor sa fie oranduite in cutii dupa domeniul de cunoastere in care se incadreaza problemele tratate in fiecare carte. Acestea sunt cataloagele sistematice si intocmirea lor presupune in prealabil examinarea fiecarei carti intrate in biblioteca si clasificarea ei dupa continut in cadrul unui sistem de clasificare. Cel mai raspandit in lume si la noi in tara este sistemul de clasificare zecimala universala (C.Z.U.). In cadrul acestui sistem , toate cunostintele omenesti sunt impartite in 10 clase, numerotate de la 0 la 9, dupa cum urmeaza:
0 - Generalitati. Stiinta si cunoastere.Organizare
1 - Filosofie.Psihologie
2 - Religie. Teologie
4 - clasa libera
5- Matematica.Stiintele naturii
6- Stiinte aplicate. Medicina.Tehnica
7- Arta.Recreere.Spectacol.Sport
8 -Lingvistica. Filologie. Literatura
9 - Geografie. Biografie. Istorie
Fiecare clasa se imparte, la randul ei , in zece subdiviziuni, notate tot de la 0 la 9 reprezentand compartimentele mari ale stiintei din clasa respectiva, iar aceste subdiviziuni se pot imparti la infinit in probleme din ce in ce mai speciale, tot in cate zece subdiviziuni. Fisele din catalogul sistematic sunt oranduite in ordinea claselor si subdiviziunilor lor, astfel incat, in functie de profunzimea clasificarii, cititorul poate gasi intr-un astfel de catalog tot ceea ce exista in biblioteca intr-o ramura a stiintei, intr-un anumit domeniu al ei, intr-o anumita problema din acest domeniu, intr-un anumit aspect al problemei respective.
In toate bibliotecile exista insa de obicei, chiar in salile de cataloage, tabele de clasificare zecimala in care cititorul va gasi indicatii asupra modului cum trebuie sa consulte catalogul sistematic. De asemenea bibliotecarul de serviciu in sala de cataloage si custodele din sala de lectura sunt instruiti sa ajute cititorii in identificarea sectiunilor de catalog care ii pot interesa.
Pentru periodice exista cataloage speciale, care pot fi alfabetice ( dupa titlul revistei), geografice ( dupa tara unde apare revista) si sistematice ( dar nu atat de aprofundate ca la carti).
Aceleasi reguli se aplica si pentru cataloagele electronice ( sistematice si alfabetice) care pot fi consultate prin intermediul unui computer cu un soft adecvat.
2. Consultarea si intocmirea bibliografiilor
Adeseori, consultarea cataloagelor nu este suficienta pentru a ne da o imagine exacta despre ceea ce s-a scris intr-un anumit subiect, si aceasta din doua motive. Mai intai pentru ca, de cele mai multe ori, catalogul sistematic al cartilor se opreste asupra titlului cartii, fara sa ajunga pana la titlurile capitolelor din interiorul acesteia si cu atat mai putin la continutul capitolelor; astfel cineva care vrea sa se documenteze asupra lui Wagner nu va gasi in catalogul sistematic lucrarea Filosofie si poezie a lui Tudor Vianu, in care , intr-un capitol intitulat Poezie si mitologie, exista numeroase referinte si interpretari privind conceptia estetica a marelui muzician. In ala doilea rand , catalogul sistematic al revistelor nu analizeaza articolele din interiorul acestora, decat cel mult in bibliotecile foarte specializate. De aceea , unii specialisti din biblioteci si din afara lor , parcurgand sute sau mii de publicatii, intocmesc anumite liste de carti si reviste - liste denumite bibliografii - referitoare la o arie mai larga sau mai ingusta de preocupari, de la toate domeniile cunoasterii ( bibliografii generale) pana la o singura ramura a stiintei sau la o problema restransa ( bibliografii speciale ). Bibliografiile pot fi uneori adnotate ( bibliografii critice), dand anumite indicatii asupra continutului publicatiilor. Ele se mai impart in bibliografii curente, care prezinta materiale recente, si bibliografii retrospective, in care sunt inserate numai publicatii aparute in trecut.
In bibliografii, cartile sau articolele sunt descrise prin elementele din fisele de catalog, fiind organizate fie intr-o ordine alfabetica, stabilita dupa aceleasi norme ca la cataloagele alfabetice, fie intr-o ordine logica, pe diversele aspecte ale domeniului sau problemei cercetate, fie, in sfarsit dupa cronologia lor. Pentru a gasi indicatiile bibliografice cautate, cititorul va trebui sa consulte sau o bibliografie chiar pe tema care il preocupa - de pilda , daca il intereseaza ce s-a scris despre Liviu Rebreanu, va consulta o bibliografie cu acest titlu - , sau , daca nu exista o asemenea bibliografie, va recurge la o alta care, din punct de vedere logic, cuprinde si subiectul cercetat, de pilda, in exemplul dat, va recurge la o bibliografie intitulataProzatorii romani dintre cele doua razboaie, unde este normal sa gaseasca si opera lui Rebreanu si ceea ce s-a scris despre ea.
Important este ca cititorul , consultand o bibliografie, sa-i retina data intocmirii, pentru a sti pana cand a inclus bibliograful materialele aparute si pentru a completa singur lista acestor materiale cu lucrarile aparute ulterior pe aceeasi tema.
Este necesara introducerea , in munca intelectuala a elevului, a obisnuintei de a-si intocmii bibliografii pentru lucrarile ce i se cer. Cele trei sau patru carti pe care le foloseste in intocmirea unei lucrari date ca tema pentru acasa pot fi ordonate alfabetic si adaugate la sfarsitul lucrarii, constituind asfel o mica bibliografie in care sunt recunoscute cinstit sursele folosite de elev.
3. Lectura in biblioteca
Lectura in biblioteca este reglementata printr-o serie de dispozitii administrative, care prevad indeplinirea unor formalitati de inscriere si, uneori, de eliberare a unui permis de intrare, solicitarea cartilor pe anumite formulare speciale ( denumite buletin de cerere), respectarea unei tinute care sa nu impiedice linistea celorlalti cititori, restituirea la termen a publicatiilor imprumutate acasa, manuirea cu grija a cartilor si revistelor in timpul lecturii, interzicerea totala a sublinierilor pe carte, a ruperii si indoirii paginilor, nerespectarea acestor dispozitii putand fi sanctionata prin retragerea sau suspendarea dreptului de a folosi biblioteca ori prin obligatia de a restitui contravaloarea publicatiei ( de cinci ori valoarea medie pe anul in curs). Nu se poate patrunde in sala de lectura cu serviete, posete, paltoane, pardesie, iar cartile personale aduse de cititor trebuie declarate custodelui inca de la intrarea in sala. Cartile si revistele dorite se cer, in general, pe rand pentru a nu bloca inutil posibilitatea altor cititori de a le consulta intre timp; din acelasi motiv, restituirea cartilor si revistelor citite trebuie sa se faca indata ce cititorul nu mai are nevoie de ele.
Toate aceste reguli , scrise sau nescrise, izvorasc din respectul pe care cititorii si-l datoreaza intre ei si din dragostea fata de carte. Si din acest punct de vedere, biblioteca , prin experienta de convietuire civilizata pe care o ofera tineretului , poate exercita asupra lui o puternica influenta formativa.
De altfel, obisnuinta lucrului in biblioteca ii este strict necesara acestuia, pentru ca mai tarziu, in viata profesionala, necesitatile de documentare vor creste in asemenea masura incat nici o biblioteca personala nu le va mai putea satisface. Este bine deci ca elevul sa-si petreaca o parte din timpul sau de munca in biblioteca.
Ori de cate ori primeste vizita unor asemenea cititori neexperimentati, bibliotecarul de serviciu de la sala de lectura este dator sa-si asume un rol de educator, ajutandu-i si invatandu-i sa se descurce in sistemul de lucru din biblioteca, care poate sa li se para la inceput rebarbativ.
Din punct de vedere al muncii intelectuale, trei sunt aspectele care singularizeaza lucrul in biblioteca: sistemul de cataloage, consultarea si intocmirea bibliografiilor si disciplina salii de lectura.
1. Sistemul de cataloage
In orice biblioteca publica exista pentru carti cel putin doua tipuri de cataloage: cel alfabetic si cel sistematic ( pe materii) .
CATALOGUL ALFABETIC este un catalog pe fise ( fiecare carte cu fisa sau fisele ei), asezat in cutii standardizate si organizat, asa cum o arata si denumirea lui, in ordinea alfabetica a numelor autorilor. La acest principiu al organizarii alfabetice trebuie sa fac urmatoarele pecizari:
- ordinea alfabetica e determinata de numele de familie al autorilor, si de aceea in fiecare fisa numele complet al autorului apare inversat: ALEXANDRESCU, Grigore sau CREANGA, Ion. Particulele nobiliare nu fac parte din numele de familie, si deci se inverseaza si ele o data cu prenumele: VIGNY, Alfred de sau HOFMANNSTHAL, Hugo von;
- cand lucrarea apare fara numele autorului, ea se trece in catalogul alfabetic dupa primul substantiv al titlului; aceeasi regula se alplica si cand sunt mai mult de trei autori ( dar se face fisa complementara pentru primul autor);
- cand lucrarea are doi sau trei autori, ea va fi trecuta in catalog la numele primului dintre ei ( dar se fac fise complementare pentru toti)
In fiecare fisa de catalog , descrierea cartii se face dupa anumite reguli precise, privind atat elementele de identificare a publicatiei, luate dupa foaia de titlu, cat si punctuatia dintre aceste elemente.
Fisa de catalog cuprinde o serie de informatii cu ajutorul carora cititorul afla foarte multe despre carte, fara a fi nevoie sa ajunga la ea: numele autorului, titlul si subtitlul cartii, numele traducatorului si al autorului, titlul si subtitlul cartii, numele traducatorului si al autorului prefetei, editura, anul aparitiei si numarul de pagini.
Dezavantajul catalogului alfabetic consta in faptul ca nu vom putea afla din el ce carti dintr-un domeniu care ne interezeaza exista in biblioteca , afara de cazul in care stim dinainte care sunt cartile pe care le cautam si numele autorului fiecareia. De aceea s-a simtit nevoia unor cataloage in care fisele cartilor sa fie oranduite in cutii dupa domeniul de cunoastere in care se incadreaza problemele tratate in fiecare carte. Acestea sunt cataloagele sistematice si intocmirea lor presupune in prealabil examinarea fiecarei carti intrate in biblioteca si clasificarea ei dupa continut in cadrul unui sistem de clasificare. Cel mai raspandit in lume si la noi in tara este sistemul de clasificare zecimala universala (C.Z.U.). In cadrul acestui sistem , toate cunostintele omenesti sunt impartite in 10 clase, numerotate de la 0 la 9, dupa cum urmeaza:
0 - Generalitati. Stiinta si cunoastere.Organizare
1 - Filosofie.Psihologie
2 - Religie. Teologie
4 - clasa libera
5- Matematica.Stiintele naturii
6- Stiinte aplicate. Medicina.Tehnica
7- Arta.Recreere.Spectacol.Sport
8 -Lingvistica. Filologie. Literatura
9 - Geografie. Biografie. Istorie
Fiecare clasa se imparte, la randul ei , in zece subdiviziuni, notate tot de la 0 la 9 reprezentand compartimentele mari ale stiintei din clasa respectiva, iar aceste subdiviziuni se pot imparti la infinit in probleme din ce in ce mai speciale, tot in cate zece subdiviziuni. Fisele din catalogul sistematic sunt oranduite in ordinea claselor si subdiviziunilor lor, astfel incat, in functie de profunzimea clasificarii, cititorul poate gasi intr-un astfel de catalog tot ceea ce exista in biblioteca intr-o ramura a stiintei, intr-un anumit domeniu al ei, intr-o anumita problema din acest domeniu, intr-un anumit aspect al problemei respective.
In toate bibliotecile exista insa de obicei, chiar in salile de cataloage, tabele de clasificare zecimala in care cititorul va gasi indicatii asupra modului cum trebuie sa consulte catalogul sistematic. De asemenea bibliotecarul de serviciu in sala de cataloage si custodele din sala de lectura sunt instruiti sa ajute cititorii in identificarea sectiunilor de catalog care ii pot interesa.
Pentru periodice exista cataloage speciale, care pot fi alfabetice ( dupa titlul revistei), geografice ( dupa tara unde apare revista) si sistematice ( dar nu atat de aprofundate ca la carti).
Aceleasi reguli se aplica si pentru cataloagele electronice ( sistematice si alfabetice) care pot fi consultate prin intermediul unui computer cu un soft adecvat.
2. Consultarea si intocmirea bibliografiilor
Adeseori, consultarea cataloagelor nu este suficienta pentru a ne da o imagine exacta despre ceea ce s-a scris intr-un anumit subiect, si aceasta din doua motive. Mai intai pentru ca, de cele mai multe ori, catalogul sistematic al cartilor se opreste asupra titlului cartii, fara sa ajunga pana la titlurile capitolelor din interiorul acesteia si cu atat mai putin la continutul capitolelor; astfel cineva care vrea sa se documenteze asupra lui Wagner nu va gasi in catalogul sistematic lucrarea Filosofie si poezie a lui Tudor Vianu, in care , intr-un capitol intitulat Poezie si mitologie, exista numeroase referinte si interpretari privind conceptia estetica a marelui muzician. In ala doilea rand , catalogul sistematic al revistelor nu analizeaza articolele din interiorul acestora, decat cel mult in bibliotecile foarte specializate. De aceea , unii specialisti din biblioteci si din afara lor , parcurgand sute sau mii de publicatii, intocmesc anumite liste de carti si reviste - liste denumite bibliografii - referitoare la o arie mai larga sau mai ingusta de preocupari, de la toate domeniile cunoasterii ( bibliografii generale) pana la o singura ramura a stiintei sau la o problema restransa ( bibliografii speciale ). Bibliografiile pot fi uneori adnotate ( bibliografii critice), dand anumite indicatii asupra continutului publicatiilor. Ele se mai impart in bibliografii curente, care prezinta materiale recente, si bibliografii retrospective, in care sunt inserate numai publicatii aparute in trecut.
In bibliografii, cartile sau articolele sunt descrise prin elementele din fisele de catalog, fiind organizate fie intr-o ordine alfabetica, stabilita dupa aceleasi norme ca la cataloagele alfabetice, fie intr-o ordine logica, pe diversele aspecte ale domeniului sau problemei cercetate, fie, in sfarsit dupa cronologia lor. Pentru a gasi indicatiile bibliografice cautate, cititorul va trebui sa consulte sau o bibliografie chiar pe tema care il preocupa - de pilda , daca il intereseaza ce s-a scris despre Liviu Rebreanu, va consulta o bibliografie cu acest titlu - , sau , daca nu exista o asemenea bibliografie, va recurge la o alta care, din punct de vedere logic, cuprinde si subiectul cercetat, de pilda, in exemplul dat, va recurge la o bibliografie intitulata
Important este ca cititorul , consultand o bibliografie, sa-i retina data intocmirii, pentru a sti pana cand a inclus bibliograful materialele aparute si pentru a completa singur lista acestor materiale cu lucrarile aparute ulterior pe aceeasi tema.
Este necesara introducerea , in munca intelectuala a elevului, a obisnuintei de a-si intocmii bibliografii pentru lucrarile ce i se cer. Cele trei sau patru carti pe care le foloseste in intocmirea unei lucrari date ca tema pentru acasa pot fi ordonate alfabetic si adaugate la sfarsitul lucrarii, constituind asfel o mica bibliografie in care sunt recunoscute cinstit sursele folosite de elev.
3. Lectura in biblioteca
Lectura in biblioteca este reglementata printr-o serie de dispozitii administrative, care prevad indeplinirea unor formalitati de inscriere si, uneori, de eliberare a unui permis de intrare, solicitarea cartilor pe anumite formulare speciale ( denumite buletin de cerere), respectarea unei tinute care sa nu impiedice linistea celorlalti cititori, restituirea la termen a publicatiilor imprumutate acasa, manuirea cu grija a cartilor si revistelor in timpul lecturii, interzicerea totala a sublinierilor pe carte, a ruperii si indoirii paginilor, nerespectarea acestor dispozitii putand fi sanctionata prin retragerea sau suspendarea dreptului de a folosi biblioteca ori prin obligatia de a restitui contravaloarea publicatiei ( de cinci ori valoarea medie pe anul in curs). Nu se poate patrunde in sala de lectura cu serviete, posete, paltoane, pardesie, iar cartile personale aduse de cititor trebuie declarate custodelui inca de la intrarea in sala. Cartile si revistele dorite se cer, in general, pe rand pentru a nu bloca inutil posibilitatea altor cititori de a le consulta intre timp; din acelasi motiv, restituirea cartilor si revistelor citite trebuie sa se faca indata ce cititorul nu mai are nevoie de ele.
Toate aceste reguli , scrise sau nescrise, izvorasc din respectul pe care cititorii si-l datoreaza intre ei si din dragostea fata de carte. Si din acest punct de vedere, biblioteca , prin experienta de convietuire civilizata pe care o ofera tineretului , poate exercita asupra lui o puternica influenta formativa.
marți, 21 septembrie 2010
Biblioteca o poarta spre cunoastere: Timiditatea la adolescenti
Biblioteca o poarta spre cunoastere: Timiditatea la adolescenti: "Timiditatea este probabil una dintre cele mai grave probleme in dezvoltarea sociala din viata unui adolescent. Pentru cei mai multi, aceasta..."
Timiditatea la adolescenti
Timiditatea este probabil una dintre cele mai grave probleme in dezvoltarea sociala din viata unui adolescent. Pentru cei mai multi, aceasta problema implica neincredere in propria persoana sau in propriile calitati si sentimentul permanent ca oamenii vorbesc despre ei.
Aceasta trasatura se manifesta de cele mai multe ori in situatiile noi, cum ar fi discutiile cu o persoana de sex opus. Nervozitatea si nesiguranta sunt o parte din viata fiecaruia.
Cu toate astea, in cazul in care timiditatea afecteaza viata unui adolescent in toate situatiile pe care acesta le intalneste trebuie cautate modalitati de a depasi aceasta problema. Se poate intampla ca oamenii sa interpreteze timiditatea ca pe un semn de neprietenie sau chiar aroganta.
Pentru a evita timiditatea in cazul adolescentilor poti urma urmatoarele sfaturi:
1. Ajuta-l sa-si faca prieteni! Spune-i sa-si invite colegii acasa, da-i mai multa liberatate si lasa-l sa iasa mai des cu ei.
2. Incearca sa discuti cu el cat mai des! Conversatiile deschise il pot ajuta sa treaca peste complexe.
3. Nu-l proteja prea tare! Lasa-l sa ia singur decizi si sa-si asume raspunderea pentru propriile hotarari!
4. Incurajeaza-l in activitatile pe care le intreprinde! Persoanele timide au nevoie de mai multa atentie decat in mod normal! Sustine-l in deciziile pe le ia.
5. Experimentati impreuna situatii noi! Puteti sa iesiti impreuna in oras sau sa-l indemni sa iasa cat mai des in parc sau la diverse intalniri cu prieteni sau colegii.
Este important de stiut ca timiditatea nu poate fi tratata peste noapte, este nevoie de rabdare si de multa exersare pe o perioada mai indelungata.
Aceasta trasatura se manifesta de cele mai multe ori in situatiile noi, cum ar fi discutiile cu o persoana de sex opus. Nervozitatea si nesiguranta sunt o parte din viata fiecaruia.
Cu toate astea, in cazul in care timiditatea afecteaza viata unui adolescent in toate situatiile pe care acesta le intalneste trebuie cautate modalitati de a depasi aceasta problema. Se poate intampla ca oamenii sa interpreteze timiditatea ca pe un semn de neprietenie sau chiar aroganta.
Pentru a evita timiditatea in cazul adolescentilor poti urma urmatoarele sfaturi:
1. Ajuta-l sa-si faca prieteni! Spune-i sa-si invite colegii acasa, da-i mai multa liberatate si lasa-l sa iasa mai des cu ei.
2. Incearca sa discuti cu el cat mai des! Conversatiile deschise il pot ajuta sa treaca peste complexe.
3. Nu-l proteja prea tare! Lasa-l sa ia singur decizi si sa-si asume raspunderea pentru propriile hotarari!
4. Incurajeaza-l in activitatile pe care le intreprinde! Persoanele timide au nevoie de mai multa atentie decat in mod normal! Sustine-l in deciziile pe le ia.
5. Experimentati impreuna situatii noi! Puteti sa iesiti impreuna in oras sau sa-l indemni sa iasa cat mai des in parc sau la diverse intalniri cu prieteni sau colegii.
Este important de stiut ca timiditatea nu poate fi tratata peste noapte, este nevoie de rabdare si de multa exersare pe o perioada mai indelungata.
CARTEA ZILEI
Autorul operei: Fiodor M. Dostoievski
ISBN: 973-102-104-1
Crima si pedeapsa
Tema operei:
Tema capitalului si a pauperitatii isi ocupa pentru intaia oara locul sau central in literatura rusa, motivul banilor , intonat in Oameni sarmani si reluat in variatiuni continue in Adolescentul , devine un adevarat laitmotiv in Crima si pedeapsa. Familia Marmeladov este nucleul dezbaterii nemijlocit si ostentativ sociale intreprinse de Dostoievski in romanul sau. Vechea si permanenta lui preocupare pentru umilitii si obiditii soartei isi atinge adevaratul ei apogeu.
Scurta descriere:
Romanul Crima si pedeapsa, aparut in anul 1866, a consacrat gloria literara a lui Dostoievski aparand pentru prima data in revista Russki Vestnik. Urmarit cu interes de contemporani si tradus in aproape toate limbile europene, romanul Crima si pedeapsa a reprezentat si o prima inchegare literara mai completa a conceptiei sale filozofice.
Crima si pedeapsa este primul roman social-filozofic al lui Dostoievski care trateaza cu o foarte mare seriozitate psihologia crimei. Punctul de plecare al filozofiei lui Dostoievski este adversitatea fata de burghezie si sistemul capitalist.
De ce sa citesti opera?
Dostoievski aseaza ideea principala a romanului si anume crima in miezul controverselor epocii si realizeaza aceasta dezbatere in cadrul unei naratiuni beletristice, respectand in permanenta toate regulile constructiei epice. Autorul lasa in permanent impresia ca nu face decat sa relateze intamplarile petrecute in viata unui numar limitat de personaje si intr-o perioada de timp relativ scurta.
Timp in care o poti citi: 4-5 saptamani
ISBN: 973-102-104-1
Crima si pedeapsa
Tema operei:
Tema capitalului si a pauperitatii isi ocupa pentru intaia oara locul sau central in literatura rusa, motivul banilor , intonat in Oameni sarmani si reluat in variatiuni continue in Adolescentul , devine un adevarat laitmotiv in Crima si pedeapsa. Familia Marmeladov este nucleul dezbaterii nemijlocit si ostentativ sociale intreprinse de Dostoievski in romanul sau. Vechea si permanenta lui preocupare pentru umilitii si obiditii soartei isi atinge adevaratul ei apogeu.
Scurta descriere:
Romanul Crima si pedeapsa, aparut in anul 1866, a consacrat gloria literara a lui Dostoievski aparand pentru prima data in revista Russki Vestnik. Urmarit cu interes de contemporani si tradus in aproape toate limbile europene, romanul Crima si pedeapsa a reprezentat si o prima inchegare literara mai completa a conceptiei sale filozofice.
Crima si pedeapsa este primul roman social-filozofic al lui Dostoievski care trateaza cu o foarte mare seriozitate psihologia crimei. Punctul de plecare al filozofiei lui Dostoievski este adversitatea fata de burghezie si sistemul capitalist.
De ce sa citesti opera?
Dostoievski aseaza ideea principala a romanului si anume crima in miezul controverselor epocii si realizeaza aceasta dezbatere in cadrul unei naratiuni beletristice, respectand in permanenta toate regulile constructiei epice. Autorul lasa in permanent impresia ca nu face decat sa relateze intamplarile petrecute in viata unui numar limitat de personaje si intr-o perioada de timp relativ scurta.
Timp in care o poti citi: 4-5 saptamani
Activitati 2010
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR BIBLIOTECII PE ANUL 2010
11.01.2010 - Lui Eminescu-Expozitie aniversara
18.01.2010 Sala de imprumut
12.01.2010 - 382 de ani de la nasterea lui Charles Perault-Expozitie aniversara;
Auditie basme-CD
18.01.2010 - Unirea oglindita in literatura-Expozitie aniversara
25.01.2010 Sala de imprumut
15.02.2010 - 337 ani de la moartea dramaturgului francez J.B. Moliere
Expozitie comemorativa
Sala de imprumut
19.02.2010 - Marin Sorescu - Expozitie comemorativa; Prezentare PP
Sala de imprumut
01.03.2010- Ion Creanga povestitorul copiilor-Expozitie aniversara;
05.03.2010 Auditie basme-CD
26.02.2010 - Martisorul simbol al Primaverii- Expozitie lucrari;
Sala de imprumut ; Scoala speciala nr.1
15.03.2010
08.03.2010 - 8 Martie-Ziua Internationala a Femeii; Prezentare PP; Recital poezii
Sala de lectura
18.03.2010 - Petre Ispirescu, izvor de fantezie-Expozitie carte; Auditie audiobook
19.03.2010 - Centenar Radu Tudoran- Un scriitor uitat; Expozitie aniversara
30.04.2010
Vizionare film: Toate pânzele sus; Prezentare biografie si
bibliografie ; Sala de lectura
09.04.2010 - Miracolul Sarbatorii Pascale;Traditii, expozitie lucrari,
23.04.2010 vizionare DVD;Sala de lectura Scoala speciala nr.1
23.04.2010 - Ziua Bibliotecarilor din Romania,a Cartii si a Drepturilor de autor
Expozitie aniversara; Colocviu
07.05.2010 - Ziua Europei-Expozitie lucrari; Colocviu
09.05.2010
05.05.2010 - Ce este bine – Reguli de comportament-Prezentare PP; Discutie libera
10.05.2010 Sala de lectura
01.06.2010 - Ziua Internationala a Copilului; Manifestare cultural artistica
Sala de lectura
04.06.2010 - Ziua Mondiala a Mediului Inconjurător - Expozitie lucrari; Colocviu
Sala de imprumut
07.06.2010 -Zilele I.L.Caragiale( 01.06.1852-09.06.1912)
08.06.2010 Expozitie comemorativa;
11.06.2010 Sala de imprumut
29.07.2010 - Ziua Imnului de Stat al Romaniei;Colocviu
Sala de lectura
05.08.2010 - 88 de ani de la nasterea lui M. Preda - Expozitie aniversara
Sala de imprumut
10.08.2010 - 126 ani de la nasterea lui Panait Istrati;Expozitie aniversara
Sala de imprumut
01.09.2010 - 66 de ani de la moartea lui Liviu Rebreanu ; Expozitie aniversara
Sala de imprumut
03.09.2010 - 129 ani de la nasterea lui George Bacovia (04.09.1881-22.05.1957)
06.09.2010 Expozitie aniversara; Recital poezii
15.09.2010 - Intâlnirea bibliotecii cu tinerii cititori- Vizite la biblioteca
30.09.2010 Scoala nr.2; Gradinita Licurici
29.10.2010 - Ziua Internationala a Marii Negre -Expozitie aniversara; Colocviu
31.10.2010 Sala de lectura
02.11.2010 - 156 ani de la moartea poetului Anton Pann-Expozitie comemorativa
12.11.2010
01.12.2010 - Marea Unire de la 1918- 132 ani de la revenirea Dobrogei la Patria Mama;
Colocviu; Recital poezii, prezentare PP-Sala de lectura
10.12.2010
10.01.2011 - Traditii ale sarbatorilor de iarna -Expozitie de lucrari;
Colinde
Sala de lectura; Scoala speciala nr.1
2010- ANUL EUROPEAN DE LUPTA IMPOTRIVA SARACIEI SI A EXCLUZIUNII SOCIALE
2010- ANUL INTERNATIONAL AL BIODIVERSITATII
11.01.2010 - Lui Eminescu-Expozitie aniversara
18.01.2010 Sala de imprumut
12.01.2010 - 382 de ani de la nasterea lui Charles Perault-Expozitie aniversara;
Auditie basme-CD
18.01.2010 - Unirea oglindita in literatura-Expozitie aniversara
25.01.2010 Sala de imprumut
15.02.2010 - 337 ani de la moartea dramaturgului francez J.B. Moliere
Expozitie comemorativa
Sala de imprumut
19.02.2010 - Marin Sorescu - Expozitie comemorativa; Prezentare PP
Sala de imprumut
01.03.2010- Ion Creanga povestitorul copiilor-Expozitie aniversara;
05.03.2010 Auditie basme-CD
26.02.2010 - Martisorul simbol al Primaverii- Expozitie lucrari;
Sala de imprumut ; Scoala speciala nr.1
15.03.2010
08.03.2010 - 8 Martie-Ziua Internationala a Femeii; Prezentare PP; Recital poezii
Sala de lectura
18.03.2010 - Petre Ispirescu, izvor de fantezie-Expozitie carte; Auditie audiobook
19.03.2010 - Centenar Radu Tudoran- Un scriitor uitat; Expozitie aniversara
30.04.2010
Vizionare film: Toate pânzele sus; Prezentare biografie si
bibliografie ; Sala de lectura
09.04.2010 - Miracolul Sarbatorii Pascale;Traditii, expozitie lucrari,
23.04.2010 vizionare DVD;Sala de lectura Scoala speciala nr.1
23.04.2010 - Ziua Bibliotecarilor din Romania,a Cartii si a Drepturilor de autor
Expozitie aniversara; Colocviu
07.05.2010 - Ziua Europei-Expozitie lucrari; Colocviu
09.05.2010
05.05.2010 - Ce este bine – Reguli de comportament-Prezentare PP; Discutie libera
10.05.2010 Sala de lectura
01.06.2010 - Ziua Internationala a Copilului; Manifestare cultural artistica
Sala de lectura
04.06.2010 - Ziua Mondiala a Mediului Inconjurător - Expozitie lucrari; Colocviu
Sala de imprumut
07.06.2010 -Zilele I.L.Caragiale( 01.06.1852-09.06.1912)
08.06.2010 Expozitie comemorativa;
11.06.2010 Sala de imprumut
29.07.2010 - Ziua Imnului de Stat al Romaniei;Colocviu
Sala de lectura
05.08.2010 - 88 de ani de la nasterea lui M. Preda - Expozitie aniversara
Sala de imprumut
10.08.2010 - 126 ani de la nasterea lui Panait Istrati;Expozitie aniversara
Sala de imprumut
01.09.2010 - 66 de ani de la moartea lui Liviu Rebreanu ; Expozitie aniversara
Sala de imprumut
03.09.2010 - 129 ani de la nasterea lui George Bacovia (04.09.1881-22.05.1957)
06.09.2010 Expozitie aniversara; Recital poezii
15.09.2010 - Intâlnirea bibliotecii cu tinerii cititori- Vizite la biblioteca
30.09.2010 Scoala nr.2; Gradinita Licurici
29.10.2010 - Ziua Internationala a Marii Negre -Expozitie aniversara; Colocviu
31.10.2010 Sala de lectura
02.11.2010 - 156 ani de la moartea poetului Anton Pann-Expozitie comemorativa
12.11.2010
01.12.2010 - Marea Unire de la 1918- 132 ani de la revenirea Dobrogei la Patria Mama;
Colocviu; Recital poezii, prezentare PP-Sala de lectura
10.12.2010
10.01.2011 - Traditii ale sarbatorilor de iarna -Expozitie de lucrari;
Colinde
Sala de lectura; Scoala speciala nr.1
2010- ANUL EUROPEAN DE LUPTA IMPOTRIVA SARACIEI SI A EXCLUZIUNII SOCIALE
2010- ANUL INTERNATIONAL AL BIODIVERSITATII
Abonați-vă la:
Postări (Atom)