Ziua Europeană fără Mașini – în fiecare an, în centrul marilor orașe europene, traficul este oprit pentru câteva ore, astfel încât localnicii se pot bucura de orașul lor, mai liniștit și mai puțin poluat ; această inițiativă, aparținând Comunității Europene, își propune să atragă atenția asupra necesității de a proteja mediul înconjurător ; România este semnatară a acestei declarații din anul 2001.
1326 - Cea mai veche menţiune de înnobilare a unui cneaz român de către regele Ungariei, Carol Robert d’Anjou; Carol Robert îi daruieşte lui Stanislau moşia Zurduc (jud. Maramureş), pentru serviciile sale aduse regatului.
1520 - A murit sultanul otoman Selim I; (n.10 octombrie 1465). a fost al 9-lea sultan al Imperiului Otoman si primul care a purtat titlul de calif ( incepand cu anul 1517). L-a succedat pe tatal sau Baiazid al II-lea.Selim I (poreclit Cel Necruțător; 10 octombrie, 1465 – 22 septembrie, 1520), sultanul Imperiului Otoman între anii 1512 – 1520. S-a căsătorit cu Ayșe Hafsa Sultan, din Crimeea, fiica hanului Mengli Ghirai cu care a avut patru copii: Soliman I(viitorul sultan Soliman Magnificul) și trei fiice, Sultana Hatice, Sultana Beyhan și Sultana Șah. Selim I a fost sultan al Imperiului Otoman intre anii 1512-1520. Domnia lui Selim a reprezentat o schimbare bruscă în politica expansionista a imperiului , care era inaintea domniei sale in mare parte orientata împotriva Occidentului si a tarilor crestine. Sub conducerea sa imperiul se extinde enorm, in anii 1516-1517, supunand regatul mamelucilor din Egipt si intinse teritorii arabe. Dupa cucerirea Egiptului, Selim a luat titlul de calif al Islamului , fiind primul sultan turc care si-a atribuit acest titlu. El si-a acordat, de asemenea titlul de “Khadim ul Haramain ish Sharifain” (slujitor al Sfintelor Orașe din Mecca si Medina) , în 1517. În ajunul morții sale, în 1520, Imperiul Otoman isi triplase teritoriul.
1768 - A murit, la Roma, episcopul Ioan Inochentie Micu Klein (Clain), luptător pentru cauza românilor ardeleni. Osemintele i-au fost aduse în România, ca urmare a dorinţei lui testamentare, şi înhumate la Blaj, la 16 octombrie 1997 (n. 24 iunie 1692).
1791- Se năştea fizicianul şi chimistul britanic, Michael Faraday, descoperitorul inducţiei electromagnetice. El a formulat legile electrolizei, cunoscute sub denumirea de “legile lui Faraday” (m. 25 august 1867).
1835 - S-a născut prinţul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, tatăl regelui Ferdinand al României (d. 8 iunie 1905).
1862 - Președintele Statelor Unite Abraham Lincoln a emis Proclamația de Emancipare prin care decreta eliberarea tuturor sclavilor negri din teritoriul confederat.
1873 - S-a născut matematicianul Dimitrie Pompeiu, membru al Academiei Române. Este creatorul şcolii matematice de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale şi de mecanică. (m. 7 octombrie 1954).
1904 - Se desfășoară cursa automobilistică, organizată de ACR, pe traseul Bucureşti-Giurgiu-Bucureşti, una din primele din ţara noastră şi din această parte a Europei.
1904 - S-a născut criticul de artă, traducătorul şi eseistul Nicolae Argintescu-Amza (m. 7 septembrie 1973).
1914 - Împaratul Germaniei, Wilhelm al II-lea, îi cere telegrafic regelui Carol I al României (1866-1914) intrarea tarii noastre în razboi de partea Puterilor Centrale. Regele Carol I îi raspunde ca nu poate da curs cerererii, din cauza impotrivirii opiniei publice românesti.
1919 - A încetat din viaţă Ivan Vazov, scriitor şi publicist bulgar (n. 27 iunie 1850).
1919 - A decedat Alexandru A. Şuţu, medic psihiatru, membru corespondent al Academiei Române, membru al Societăţii de Antropologie din Paris şi al Societăţii Franceze de Psihiatrie.
1928 - România a ratificat Convenţia sanitară internaţională de la Paris (încheiată la data de 21 iunie 1926).
1931 - La propunerea lui Nicolae Iorga, preşedinte al Consiliului de Miniştri, Constantin Brâncuşi a fost decorat cu ordinul “Meritul cultural pentru artă plastică.
1934 - A încetat din viaţă inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Bâla; a colaborat cu Anghel Saligny la construirea Podului de la Cernavodă; membru al Academiei Române (n. 24 aprilie 1868).
1938 - S-a născut Augustin Buzura, scriitor, membru al Academiei Române; fost preşedinte al Institutului Cultural Român (n.Berinţa, Maramureş).
1955 - Se tipărește primul volum al romanului “Moromeţii” scris de Marin Preda. Tirajul primei ediţii a fost de 20.100 exemplare. Marin Preda (n. 5 august 1922, Siliștea-Gumești, județul Teleorman — d. 16 mai 1980, Mogoșoaia) a fost un scriitor român postbelic și directorul editurii „Cartea Româneacă„.
1958 - A avut loc premiera bucureşteană a operei “Oedip” de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal – David Ohanesian; premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936.
1975 - A încetat din viaţă matematicianul Enrico Bompiani, unul dintre fondatorii Uniunii Internaţionale de Matematică, membru de onoare străin al Academiei Române (n. 12 februarie 1889).
1994 - A încetat din viaţă scriitorul şi teologul Alexandru Bardieru, născut în Nordul Bucovinei. A scris literatură pentru copii. (“Mreană, mreană năzdrăvană”, “Norocel degeţel”, “Poveşti nemuritoare”)(n.12 martie 1913).
2007 - A încetat din viaţă artistul francez de mimă Marcel Marceau (n. 22 martie 1923).
Sursa: ro.wikipedia.org; http://www.unitischimbam.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu