miercuri, 29 mai 2019

Dezvoltare durabilă, Protecția mediului, Vizionare filmul ,,Tigrul albastru"

Miercuri, 29 Mai, au venit în vizită la Centrul Cultural ,,Elena Roizen'', elevii de la Școala Gimnazială Nr.2 ,,Poet Ovidiu", clasele a V-a A, B și a VI-a, însoțiți de cadrele didactice, Răileanu Sanda și Danciu Ionela.

Le-am vorbit tinerilor despre dezvoltare durabilă, Agenda 2030 și despre cele 17 obiective. 
Am mai vorbit despre O.N.U., Ziua Mediului ( 5 iunie) și obiectivul global Viaţa terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate. Din cele 8.300 de specii de animale cunoscute, 8% au dispărut în totalitate iar 22% sunt pe cale de dispariție.
Am vizionat clipuri video cu cele 17 obiective și Agenda 2030.
Am vorbit despre ce putem face fiecare dintre noi pentru a contribui la o dezvoltare durabilă.
La final am vizionat filmul de pe platforma CinEd ,, Tigrul albastru", un film ce apaține genului basm, în care binele luptă cu răul. Binele este personificat de locuitorii de modă veche din Grădina Botanică. Răul este reprezentat de primarul impertinent și lipsit de scrupule, care dorește demolarea cartierului vechi. Locuitorii cartierului vechi și copii lor- care, ca niște câini, sunt mereu pe grabă și dependenți de telefoanele mobile- locuiesc între zona dintre bine și rău.
,,Tigrul albastru'' poate fi caracterizat ca un film global care explorează problemele globale, dar în același timp, se concentrează foarte mult pe tradiția și contexul local. Datorită poveștii sale despre lupta împotriva distrugerii unui oraș vechi, filmul se poziționează în contextul mai larg al credințelor, construit în primul rând pe proteste și activism, de-a lungul spectrului larg dintre mișcările de stânga anti-globalizare și proiecte urbane legate, de exemplu, de lupta împotriva gentrificării (rearanjării) cartierelor urbane..
La baza filmului a stat cartea cu același nume ,,Tigrul albastru'', publicată în 2004 de editura alternativă Baobab care se concentrează pe cărți pentru copii. Editura este deținută de Tereza și Juraj Horvath. Tereza Horvathova a scris ,,Tigrul abastru'', în timp ce Juraj Horvath, un cunoscut grafician ceh, ilustrator și profesor i-a dat un stil vizual orginal.
Am discutat cu tinerii despre culorile folosite pentru a ajuta modelarea poveștii în sine. Lumea grădinii, tigrul și natura sunt reprezentate în nuante de verde și albastru. Cartierul vechi este caracterizat de diversitatea culorilor. Lumea primarului Ryp este în alb și negru. Această împărțire a culorilor subliniază contrastele și condradicțiile dintre lumile individuale. Culorile se schimbă odată cu acțiunea din film.
Le-am vorbit de semnificația animalului sălbatic.

Animalul sălbatic reprezintă libertate, lipsa controlului și înțelepciune naturală. Plantele abundente din seră devin o ascunzătoare și un adăpost. Copiii nu au fost afectați de civilizația modernă, sau cel puțin, pot fi corectați. Adulții apropiați de natură (mama și botanistul) sunt prezentați ca având mai multe cunoștințe decât ceilalți. 

Am dat exemple de abordări diferite ale regizorului Petr Oukropek asupra personajelor adulte și a copiilor. Dacă în cazul Johankăi se pune accent pe joc subtil și nuanțe simple ale vorbirii și limbajului corpului, supraveghetoarea este portretizată mai puțin realist. este o caricatură a profesorilor din propria noastră copilărie. 
Filmul nu dorește să surprindă o lume realistă, ci lumea prin ochii unui copil, cu recunoașterea originalității și a imperfecțiunilor. 




















http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/despre/

https://europa.eu/youth/eu/article/63/3008_ro

https://www.mae.ro/node/1587

https://www.facebook.com/BSGRomania/

https://www.facebook.com/pg/AsociatiaProVobis/videos/?ref=page_internal
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030
România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030.

Transformăm Lumea: Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a rezultat în urma unui proces internațional îndelungat de analiză, care recunoaște că problemele globale se pot rezolva doar prin soluții la nivel global. Modificarea percepției și conștientizarea evoluției fără precedent a societății, creșterea natalității la scară globală, a accelerării economiilor țărilor în curs de dezvoltare și a disparităților sociale au pus în evidență limitele creșterii planetare. Creșterea prețurilor la anumite resurse a evidențiat faptul că Pământul își poate epuiza resursele fizice regenerabile și neregenerabile, conducând la un dezechilibru catastrofal.
Agenda 2030 solicită acțiuni din partea tuturor țărilor, sărace, bogate și cu venituri medii. Recunoaște că încetarea sărăciei trebuie să fie însoțită de un plan care să contribuie la creștere economică și abordează o serie de nevoi sociale, inclusiv educație, sănătate, protecție socială și locuri de muncă, abordând în același timp problemele combaterii schimbărilor climatice și protecția mediului. Aceasta acoperă, de asemenea, aspecte precum inegalitatea, infrastructura, energia, consumul, biodiversitatea, oceanele și industrializarea. Agenda promovează implicarea tuturor părților interesate, prin democratizarea procesului decizional pe tema dezvoltării durabile. Se subliniază responsabilitatea și rolul generațiilor tinere pentru crearea dezvoltării durabile
Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) sau Obiectivele Globale, asumate de țara noastră alături de cele 193 de state membre ONU în septembrie 2015, acoperă o gamă largă de tematici care promovează acțiunea globală în trei arii de dezvoltare durabilă principale: economie, societate și mediu. Cele 17 ODD-uri se adresează în egală măsură atât statelor și regiunilor subdezvoltate, cât și celor dezvoltate. Astfel, până în 2030, statele lumii s-au angajat să elimine sărăcia și foametea, să combată inegalitățile și injustiția și să adopte măsuri active privind protecția mediului înconjurător. 
Iată care sunt și ce cuprind pe scurt cele 17 Obiective Globale:
1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context, dat fiind faptul că, la nivel global, 1 miliard de persoane continuă să trăiască la limita subzistenței, cu mai puțin de 1.25 dolari/zi.
2. Foamete „zero” – Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile. În prezent, 795 milioane de oameni suferă din pricina foametei iar specialiștii în politicile de dezvoltare susțin că, dacă nu vor fi luate măsuri urgente, până în 2050 numărul acestora va ajung la 2 miliarde.
3. Sănătate și bunăstare – Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă. Acest obiectiv se concentrează pe creșterea speranței de viață, reducerea mortalității infantile și a maladiilor grave (precum HIV/SIDA, malarie, TBC, poliomielită etc.), în special în statele în curs de dezvoltare.
4. Educație de calitate – Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți. În prezent, 103 milioane de tineri din lumea întreagă nu au acces la educație primară sau sunt analfabeți. Dintre aceștia, procentul cel mai semnificativ (60%) îl reprezintă tinerele femei sau fetele.
5. Egalitate de gen– Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor. La nivel global, doar în 46 de state femeile dețin mai mult de 30% din mandatele parlamentelor naționale. 
6. Apă curată şi sanitație– Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei și sanitație pentru toți. 40% din populația lumii suferă din pricina lipsei apei iar aproximativ 1 miliard de oameni nu au acces la toalete proprii. 
7. Energie curată şi la prețuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern. 3 milioane de oameni la nivel global utilizează încă sursele tradiționale de energie, bazate în principal pe cărbune și gaze naturale. 
8. Muncă decentă şi creștere economică – Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forței de muncă şi a unei munci decente pentru toţi. Industrie, inovație şi infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovației. De exemplu, 1.5 miliarde de oameni la nivel global nu au acces la servicii de telefonie sigure. 
9. Inegalităţi reduse – Reducerea inegalităților în interiorul țârilor şi de la o țară la alta. În țările în curs de dezvoltare, între 1990 și 2010, inegalitățile salariale au crescut cu 11%. 
10. Oraşe şi comunităţi durabile – Dezvoltarea orașelor şi a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile. Până în 2050, peste 66% din populația globului va locui în centre urbane, în special în regiuni din Africa și Asia. 
11. Consum şi producţie responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile. Anual, 120 de miliarde de dolari ar putea fi economisite doar dacă populația globului ar utiliza doar becuri economice. 
12. Acţiune climatică– Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor. Începând cu 1990, emisiile de CO2 au crescut cu aproximativ 50%. 
13. Viaţa acvatică – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă. Oceanele lumii reprezintă 97% din apele lumii și absorb cca. 30% din emisiile de CO2, preîntâmpinând astfel efectele dezastruoase ale încălzirii globale. 
14. Viaţa terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate. Din cele 8.300 de specii de animale cunoscute, 8% au dispărut în totalitate iar 22% sunt pe cale de dispariție 
15. Pace, justiţie şi instituţii eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi şi crearea unor instituții eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile. 1.26 bilioane de dolari reprezintă pierderile statelor subdezvoltate cauzate de corupției, mită, furturi sau evaziune fiscală. 
17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă. Doar în anul 2014, asistența pentru dezvoltare, la nivel global a ajuns la suma record de 135.2 miliarde de dolari. 
ODD 14 
Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate 
Acest scop țintește o temă vastă şi ne reaminteşte că şi noi, oamenii, facem parte din biosfera acestei planete. Pentru prima oară în istoria omenirii, am ajuns la un stadiu când oriunde ne ducem pe Pământ, ne putem da seama de impactul antropic. Oamenii de știință au propus să definim această nouă epocă geologică ca „Epoca Antropocenă”, sau Era Omenirii. Societatea umană are o „urmă” imensă pe Pământ, acest impact impune şi o responsabilitate sporită, un management conştientizat şi activităţi corelate în domeniul protecţiei mediului. Facem parte din biosferă şi trebuie să ne îndeplinim rolul în condiţiile actuale din perspectiva dezvoltării durabile. 
Țintele: 
15.1 Până în 2020, asigurarea conservării, restabilirii și utilizării durabile a ecosistemelor de apă dulce terestre și interioare și a serviciilor acestora, în special păduri, zone umede, munți și terenuri aride, în conformitate cu obligațiile prevăzute de acordurile internaționale 
15.2 Până în 2020, promovarea implementării managementului durabil al tuturor tipurilor de păduri, stoparea defrișării, restabilirea pădurilor degradate și creșterea semnificativă a împăduririi și reîmpăduririi la nivel global; 
15.3 Până în 2030, combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații și depunerea de eforturi pentru a atinge o lume neutra din punct de vedere al degradării solului; 
15.4 Până în 2030, asigurarea conservării ecosistemelor montane, inclusiv a biodiversității acestora, în scopul de a spori capacitatea acestora de a oferi beneficii esențiale pentru dezvoltare durabilă; 
15.5 Luarea unor măsuri urgente și semnificative pentru a reduce degradarea habitatelor naturale, a stopa pierderea biodiversității și, până în 2020, a proteja și preveni extincția speciilor amenințate; 
15.6 Promovarea distribuirii corecte și echitabile a beneficiilor care rezultă din utilizarea resurselor genetice și promovarea accesului corespunzător la aceste resurse, după cum este convenit la nivel internațional; 
15.7 Luarea unor măsuri urgente pentru a stopa braconajul și traficul de specii de floră și faună protejate și abordarea cererii și ofertei de produse ilegale de specii sălbatice; 
15.8 Până în 2020, introducerea măsurilor pentru a preveni introducerea și a reduce semnificativ impactul speciilor invazive asupra ecosistemelor terestre și acvatice și pentru a controla și eradica speciile prioritare; 
15.9 Până în 2020, integrarea valorilor biodiversității și ecosistemelor în planificarea națională și locală, procesele de dezvoltare, strategii și planurile de reducere a sărăciei. 
https://www.youtube.com/watch?v=R8_AzaJ5FR0#action=share – 1.45 min- clipul video se referă la Moldova, menționez că în prezent sunt 193 de state membre, iar Agenda 2030 este aceeași.( România 2030) 





































Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)