BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: CENTRUL CULTURAL OVIDIU VA INVITA LA ORASELUL COPI...

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: CENTRUL CULTURAL OVIDIU VA INVITA LA ORASELUL COPI...

CENTRUL CULTURAL OVIDIU VA INVITA LA ORASELUL COPIILOR

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: MAREA UNIRE A ROMÂNILOR - 1 DECEMBRIE 1918

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: MAREA UNIRE A ROMÂNILOR - 1 DECEMBRIE 1918: Data de 1 Decembrie 1918 reprezintă cel mai important moment al istoriei României. Unirea Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei cu Vechi...

1 DECEMBRIE ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI- 93 DE ANI DE LA MAREA UNIRE

Data de 1 Decembrie 1918 reprezintă cel mai important moment al istoriei României. Unirea Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei cu Vechiul Regat nu a fost un act politic rupt din contextul european, ci o consecinţă logică a luptei românilor pentru unitate naţională. Aceasta a început în anul 1600, când Mihai Viteazul a reuşit unirea militară a provinciilor, pentru o perioada scurtă de timp, şi a continuat prin unirea Tării Româneşti cu Moldova, în anul 1859, sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza. 
La 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) cu România.

Găsiţi mai multe despre Marea Unire  pe site-ul CIMEC www.cimec.ro/Istorie.html

Biblioteca orăşenească Ovidiu organizează expoziţie de cărţi - Unirea oglindită în literatură şi vizionări de filme documentare  cu Marea Unire din 1918 în săptămâna 28 XI  -   02 XII.

133 de ani de la revenirea Dobrogei la Patria Mama

Data de 14 noiembrie 1878 reprezintă cea mai importantă zi din istoria modernă a ţinutului dintre Dunăre şi Mare. În urmă cu 133 de ani, era recunoscută Independenţa Dobrogei, obţinută în urma războiului din 1877 şi consemnată în Tratatul de la Berlin.

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: „Cartea Călătoare” a lansat o bibliotecă audio pen...

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: „Cartea Călătoare” a lansat o bibliotecă audio pen...: Gratie sistemului “Daisy”, nevăzătorii pot asculta cărţile dorite Accesul nevăzătorilor români la cultura scrisă este încă foart...

„Cartea Călătoare” a lansat o bibliotecă audio pentru nevăzători

Gratie sistemului  “Daisy”, nevăzătorii pot asculta cărţile dorite

Accesul nevăzătorilor români la cultura scrisă este încă foarte limitat. Posibilităţile lor de instruire, mai ales în domeniul ştiinţelor exacte, sînt extrem de mici din cauza lipsei de manuale şi cursuri accesibilizate special pentru ei. Pentru a răspunde acestei provocări, încă din 2007, Fundaţia „Cartea Călătoare” din Focşani a început să producă cărţi şi manuale în format audio „Daisy” pentru nevăzătorii români, pe care le distribuie prin intermediul bibliotecilor publice din ţară. Practic, prin sinteză vocală, cartea „Daisy” reproduce conţinutul unui material tipărit într-un format digital accesibil nevăzătorilor şi celor care au dificultăţi de citire. Pentru o mai bună comunicare şi pentru a fi mai aproape de clienţii şi cititorii săi, Fundaţia a lansat noua versiune a site-ului www.cartidaisy.ro.Acesta are un desing modern, care respectă standardele de accesibilitate pentru persoanele cu deficienţe de vedere. Toate cărţile şi manualele produse  de voluntari sau cele în curs de realizare pot fi comandate uşor accesînd noua versiune a site-ului. De asemenea, prin intermediul paginii de internet s-a urmărit simplificarea modului de distribuţie şi achiziţie a cărţilor Daisy. Site-ul vine în sprijinul nevăzătorilor din România care, de cele mai multe ori, depind de o altă persoană pentru a se deplasa, oferindu-le astfel posibilitatea de a consulta online catalogul cărţilor realizate de Fundaţia „Cartea Călătoare”, dar şi posibilitatea de a afla ce cărţi sînt disponibile în  biblioteca din localitatea de domiciliu. Astfel, biblioteca publică se mută în casele nevăzătorilor. Cărţi în format „Daisy” se pot împrumuta şi de la Biblioteca Judeţeană I. N.Roman Constanta.

( sursa Ziarul de Vrancea)

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: KURBAN BAYRAM

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: KURBAN BAYRAM: Credincioşii musulmani se pregătesc să sărbătorească cel mai mare eveniment religios din anul islamic, Kurban Bayramul, Sărbătoarea Sacr...

KURBAN BAYRAM

Credincioşii musulmani se pregătesc să sărbătorească cel mai mare eveniment religios din anul islamic, Kurban Bayramul, Sărbătoarea Sacrificiului. Cele patru zile de sărbătoare vor avea loc în perioada 6-9 noiembrie.

Sărbătoarea musulmană Kurban Bayram comemorează în fiecare an religios, gestul de sacrificiu al lui Ibrahim, care, pus să aleagă între propriul fiu şi adoraţia pentru Allah, alege credinţa în Allah. Pentru toţi musulmanii, Ibrahim reprezintă simbolul credinţei în Allah, o credinţă mai puternică decât dragostea paternă.
Tradiţia spune că, de Kurban Bayram pot sacrifica animale numai musulmanii care nu au datorii. Carnea se împarte de obiecei oamenilor nevoiaşi, rudelor, iar o parte se păstrează pentru familie. De Kurban Bayram etnicii turci si tatari îşi vizitează rudele vârstnice, cărora obişnuiesc să le sărute mâna ducând-o la frunte, în semn de respect.

„Kurban Bayramýnýz mubarek olsun! -Sărbători fericite!”

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: CENTRUL CULTURAL OVIDIU - Va invita sa sarbatoriti...

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: CENTRUL CULTURAL OVIDIU - Va invita sa sarbatoriti...:VINERI 21 OCTOMBRIE orele 9 -10.30 CENTRUL CULTURAL OVIDIU VA ASTEAPTA CU SURPRIZE Anul acesta, Halloween-ul se sarbatoreste ...

CENTRUL CULTURAL OVIDIU - Va invita sa sarbatoriti Halloween

VINERI   21 OCTOMBRIE 

orele 9 - 10.30

CENTRUL CULTURAL OVIDIU 
VA ASTEAPTA CU SURPRIZE

OBICEIURI SI TRADITII IN SPATIUL ANGLO-AMERICAN

Povesti de Halloween

O poveste celtica spune ca in ultima zi a lunii octombrie spiritele celor care au murit se intorc in cautarea corpurilor in care sa traiasca in urmatorul an. Aceasta este singura lor speranta de a mai trai dupa moarte. In aceasta zi, pentru celti incepe un nou an, se sfirseste "sezonul soarelui", lasind loc "sezonului intunericului si frigului". In timpul noptii, numita Samhain, dupa numele zeului mortilor, toate legile timpului si spatiului sint suspendate permitind spiritelor sa ia contact cu cei vii. Cui i-ar fi placut sa fie posedat de spiritele mortilor? In noaptea de 31 octombrie, focurile in case se stingeau, pentru ca sufletele calatoare sa gaseasca locuinte reci si intunecate, iar taranii se imbracau in costume inspaimintatoare, pentru a le alunga. A doua zi, celtii aprindeau focul de la o sursa comuna, focul druidic, ce ardea in Usinach, in centrul Irlandei. Romanii au preluat aceste practici de la britanici si le-au adaptat, suprapunindu-le peste Sarbatoarea Pomonei, zi inchinata zeitei fructelor si gradinilor. Ritualurile specifice zilei de 31 octombrie au prins contur in timp, o data ce sarbatoarea a capatat noi influente. In anul 1835, Biserica Romano-Catolica a transformat ziua de 1 noiembrie intr-o sarbatoare crestina, care celebreaza toti sfintii. Aceasta zi era numita Ziua Tuturor Sfintilor, sau Hallowmas, sau All Hallows. Decenii mai tirziu, Biserica a stabilit o sarbatoare si in 2 noiembrie, Ziua Tuturor Sufletelor, destinata celebrarii celor morti. Era sarbatorita cu numeroase focuri si parade la care oamenii participau imbracati in ingeri, sfinti sau diavoli. Dar raspindirea crestinismului nu i-a facut pe oameni sa-si uite vechile lor traditii. In ajunul zilei de All Hallows, pe 31 octombrie, oamenii au continuat sa celebreze festivalurile de Samhain si Sarbatoarea Pomonei. De-a lungul anilor, traditiile tuturor acestor sarbatori s-au combinat. 31 octombrie a devenit cunoscuta ca All Hallow Even, apoi All Hallow's Eve, Hallowe'en, si, in cele din urma - Halloween. Halloween-ul pe care americanii il sarbatoresc in zilele noastre include toate aceste influente: merele, nucile si alte produse agricole specifice Zilei Pomona; pisicile negre, magia, spiritele rele si moartea specifice festivalului Samhain si, in cele din urma, stafiile, scheletele si craniile specifice Zilei Tuturor Sufletelor si Zilei Tuturor Sfintilor. Sarbatoarea Halloween a ajuns in America la inceputul anilor 1800, o data cu imigrantii irlandezi. Cum aici sistemul protestant era foarte rigid, celebrarea Zilei Tuturor Sufletelor era limitata la zona coloniilor din sudul tarii. Americanii au preluat treptat – treptat aceasta sarbatoare, dar abia in 1846, cind un mare val de imigranti irlandezi a sosit in America, obiceiurile de Halloween au devenit populare. Obiceiul trick-or-treating, pastrat in zilele noastre, pare sa vina de la sarbatoarea romano-catolica. Se spune ca de Ziua Tuturor sufletelor, crestinii mergeau din casa in casa pentru a cere “prajiturele pentru suflete”, bucati de piine, in forma patrata, ornata cu stafide. Cu cit primeau mai multe prajiturele, cu atit mai multe rugaciuni spuneau acestia pentru sufletele mortilor, astfel incit acestea sa ajunga in Rai. La sfirsitul anilor 1800, a existat o miscare care a transformat ziua de Halloween dintr-o sarbatoare religioasa intr-una a comunitatii.  Odata cu trecerea timpului, cel mai comun mod de a sarbatori aceasta zi era prin petreceri, cu jocuri, mincare si, desigur, costume. Pina la inceputul secolului 20, semnificatia si superstitiile sarbatorii s-au pierdut, raminind placerea de a sarbatori. In anii ’50, sarbatoarea a devenit, in special, a tinerilor, iar celebrarea s-a mutat din centrele special amenajate in case. O noua traditie americana s-a nascut si continua sa se dezvolte. Astazi, americanii cheltuiesc aproape 7 miliarde de dolari pentru a sarbatori Halloween, a doua sarbatoare a Americii, ca amploare, dupa Craciun. Povestea lui Jack O’Lantern Jack O’Lantern este numele dovleacului care lumineaza casele in noaptea de Halloween. Originea sa este relatata de o poveste irlandeza, despre un barbat numit “Zgircitul Jack “. Acesta a baut cu Diavolul si, cum nu vroia sa plateasca pentru bautura, l-a convins sa se transforme intr-o moneda de aur pentru a putea plati. Dar Jack a pastrat moneda si a pus-o intr-un buzunar alaturi de o moneda de argint, care facea imposibil ca Diavolul sa isi revina la starea initiala. Jack l-a eliberat, in cele din urma, pe Diavol, cu promisiunea ca acesta sa nu il deranjeze timp de un an, iar in cazul in care va muri, sa nu ii revendice sufletul. In anul urmator, Jack l-a ademenit pe Diavol si l-a rugat sa se urce intr-un copac pentru a-i aduce un mar. Intre timp, Jack a scrijelit pe scoarta copacului semnul crucii si Diavolul nu a coborit din copac pina nu i-a promis ca nu il va deranja timp de zece ani. La scurt timp, Jack a murit iar Dumnezeu nu l-a primit in Rai. Nici Diavolul, asa cum s-au inteles, nu l-a primit in Iad, nerevendicindu-i sufletul. L-a trimis afara, in noapte, doar cu un carbune aprins care sa ii lumineze drumul. Jack a pus carbunele intr-un nap si, de atunci, calatoreste pe Pamint.  Odata ajunsi in America, irlandezii au adus cu ei obiceiul de a face napi luminosi si de a-I pune in geam, pentru a speria spiritele mortilor si pe cel al lui Jack. Aici au descoperit dovleacul, perfect pentru a-l transforma in “Jack O'Lantern”. (sursa www.didactic.ro)

Anul acesta, Halloween-ul se sarbatoreste luni, pe 31 octombrie, astfel ca zilele de sambata si duminica pot fi rezervate vizitelor 'de groaza'.

Europa de Est dispune de cateva locuri ce trezesc fiori, numai bune pentru Halloween 2011:

1. Muzeul Kunstkamera din Sankt Petersburg
 

Muzeul de Antropologie si Etnografie Kunstkamera din Sankt Petersburg, Rusia, prezinta o expozitie de fetusi umani deformati, pastrati in formol de aproape 300 de ani. Tot acolo, vizitatorii pot admira o exponata uluitoare: capul lui Willem Mons, fratele iubitei lui Petru I al Rusiei, Anna Mons.

2. Osuarul Sedlec din Cehia
 

Osuarul Sedlec, situat in orasul Kutna Hora din Cehia, este recunoscut pentru macabrul pe care il prezinta. Aici, decoratiile si mobilierul au fost realizate exclusiv din oase umane, provenite de la cele aproximativ 70.000 de victime ciumei din secolul al XIV-lea.

Osuarul Sedlec este, de fapt, o capela romano-catolica construita sub cimitirul Biserica Tuturor Sfintilor.

3. Muzeul Torturii din Cehia
 

Muzeul Torturii, amplasat strategic in capitala Cehiei, Praga, le da fiori vizitatorilor inca de la intrare. Dupa ce isi fac curaj si intra in muzeu, turistii pot admira tot felul de instrumente de tortura folosite in Evul Mediu in Europa. Prin exponatele sale, micutul muzeu demonstreaza ca omul nu are limite atunci cand vine vorba de cruzime.

4. Castelul Bran din Romania
 

Castelul Bran este una dintre cele mai cunoscute atractii turistice din Romania, indiferent de perioada anului.

In folclor, Castelul Bran si-a dobandit numele de 'Castelul lui Dracula', iar cei care cred in legendele cu vampiri si fantome gasesc de Halloween la Bran locul perfect pentru 'cercetarea' pasiunii lor.

5. Muzeul Medicinei din Bulgaria
 

Muzeul de Istorie a Medicinei din orasul Varna, Bulgaria, expune o serie de instrumente medicale folosite acum sute de ani. Zeci de cranii umane stau insirate pe rafturile muzeului. Legenda spune ca oamenii care veneau la doctor erau supusi la un ritual extrem, in care craniul ii era perforat pe viu.

Sursa foto: imgbase.info; http://www.twip.org; tqn.com; /www.hellotravel.com; www.cazare-pensiune-bran.ro; http://trivago.com

HAI LA ONG Fest !

www.ONGFEST.ro/constanta

Program

Sambata, 15 octombrie

Organizatia Noua Acropola in Romania – filiala Constanta

11.00 – 12.00 – Film documentar realizat de catre Noua Acropola, cu tema: FLORENTA – STEAUA RENASTERII

Societatea Nationala de Cruce Rosie Filiala Constanta

12.30-13.00-   Simulare de acordare a primului ajutor

Fundatia Fiii Brailei

15:00 -16:00 – Spectacol de dansuri: Museteanca (Insuratei)

Duminica, 16 octombrie

Organizatia Noua Acropola in Romania – filiala Constanta

11.00 – 12.30 – Film documentar realizat de catre Noua Acropola, cu tema: IN CAUTAREA GENIILOR RENASTERII

Fundatia Fiii Brailei

12:30-13:30: Spectacol de dansuri, ’Tudoreanca” (Salcia Tudor) si ”Corbeanca”

Asociatia Culturala Momentum

18.00 –19.00 – Concert Kozmic Band

Evenimente 2011

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: NOAPTEA BIBLIOTECILOR

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: NOAPTEA BIBLIOTECILOR: Biblioteca Judeţeană “Ioan.N.Roman” le oferă constănţenilor pasionaţi de lectură posibilitatea, ca de-a lungul nopţii de sâmbătă, ora 18...

NOAPTEA BIBLIOTECILOR

Biblioteca Judeţeană “Ioan.N.Roman” le oferă constănţenilor pasionaţi de lectură posibilitatea, ca de-a lungul nopţii de sâmbătă, ora 18:00 spre duminică, ora 02:00, să facă un tur de bibliotecă, cu vizitarea întregii instituţii, inclusiv a depozitelor de carte. Expoziţii, mici ateliere de lucru, recitaluri lirice, momente teatrale, audiţii muzicale şi vizionări de filme toate sunt pregătite pentru publicul constănţean chemat la ceas de seară. Copiii vor avea parte şi ei de surprize plăcute. Teatrul pentru Copii şi Tineret Constanţa au pregătit pentru micuţi un spectacol extraordinar cu păpuşi.

Dacă pe tot parcursul anului o bibliotecă funcţionează în regim diurn, pentru prima dată, la nivel naţional, o noapte din, cea de 1 spre 2 octombrie va fi dedicată deschiderii oricărei biblioteci judeţene din ţară. Astfel, la Constanţa, Biblioteca Judeţeană “Ioan.N.Roman”, va sta aproape toată noaptea deschisă pentru vizitatorii care aleg să descopere minunata lume a cărţilor, să se plimbe printre rafturile acestora şi totodată să aibă acces la locuri nepermise până acum, şi anume, depozitele de carte.

De asemenea, prin acest periplu cultural, constănţenii vor avea parte de programe deosebite: vizionare de filme: „serioase” la mediatecă şi „de râs” în aulă, începând cu orele 22:00; mini atelier de legare de carte, în sala cataloagelor unde, cu puţin ajutor, participanţii îşi vor putea crea propria carte-obiect; expoziţii: de carte, de afişe, de instrumente de scris, în holul mare al bibliotecii. O şansă le va fi oferită şi celor care au penalităţi pentru restituirea cărţilor. Persoanele care vor veni în seara respectivă vor fi scutiţi de aceste penalităţi. În plus vor avea permis gratuit pentru accesul la serviciile bibliotecii.

Sala Biblionet, recent înfiinţată în cadrul Bibliotecii, îi va primi cu căldură pe cei care aleg să-i treacă pragul acelei nopţi. Internetul va oferi oportunitatea celor prezenţi în sală să comunice cu lumea întreagă. Desigur pentru cei care vor prefera lectura în linişte, sălile de literatură le vor sta toată noaptea la dispoziţie până spre dimineaţă. De aici vor putea admira spectacolul mării luminate de lună.

În programul aceleiaşi seri sunt incluse şi activităţi artistice. De la orele 18:30, artiştii Teatrului pentru Copii şi Tineret Constanţa vin la bibliotecă aducând o surpriză cu păpuşi celor mici. Apoi, secţia pentru copii (etajul I) îi strânge pe prichindei la poveşti, proiecţii, desene.

Seniorii vor avea parte şi ei de surprize la fel de plăcute. Începând cu orele 19:30, în aula bibliotecii va avea loc un recital dramatic al actriţei Dana Trifan-Enache, care va fi însoţită de două dintre studentele sale de la Facultatea de Arte: Valeria Rusnac şi Carmen Călin. După momentul teatral, va urma, începând cu orele 20:30, un recital liric susţinut de pianista Silvia Ţigmeanu, în compania sopranei Mihaela Ionescu şi a mezzosopranei Lucia Mihalache, soliste ale Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” Constanţa.

Evenimentul cultural, intitulat “Noaptea bibliotecilor”, aflat la prima ediţie, se desfăşoară la nivel naţional (1-2 octombrie a.c.) şi este organizat la iniţiativa Asociaţiei Excedo, în parteneriat cu Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) şi Asociaţia Marketer Club. 

(sursa Mesager de Constanța)

                                                                                     

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: GEORGE COSBUC-145 de ani de la nastere

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: GEORGE COSBUC-145 de ani de la nastere: Astăzi, 20 septembrie se împlinesc 145 de ani de la nașterea marelui poet român George Coșbuc . Debutul literar și-l face în revistel...

GEORGE COSBUC-145 de ani de la nastere

Astăzi, 20 septembrie se împlinesc 145 de ani de la nașterea marelui poet român George Coșbuc.

Debutul literar și-l face în revistele culturale ardelenești.  Despre începuturile sale literare George Coșbuc mărturisește: „Cea dintâi poezie am publicat-o la vârsta de 15 ani într-o foaie pedagogică din Ardeal. N-o mai am și nici nu știu ce era, însă îmi amintesc ca a fost o poezie de dragoste. Am publicat apoi fel de fel de încercări prin toate foile ardelenești”.

Opera îi este recunoscută prin titlul de membru titular al Academiei Române, obținut în mai 1916.

Concurs

Recunoasteti  opera din care face parte fragmentul:

"Stai, paşă, o vorbă de-aproape să-ţi spun
Că nu te-am găsit nicăierea" -
Dar paşa-şi pierduse şi capul şi firea!
Cu frâul pe coamă el fuge nebun,
Că-n gheară de fiară şi-n gură de tun
Mai dulce-i pierirea.

Sălbaticul vodă e-n zale şi-n fier
Şi zalele-i zuruie crunte,
Gigantică poart-o cupolă pe frunte,
Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,
Iar barba din stânga-i ajunge la cer,
Şi vodă-i un munte.

- "Stăi, paşă! Să piară azi unul din noi."
Dar paşa mai tare zoreşte;
Cu scările-n coapse fugaru-şi loveşte
Şi gâtul i-l bate cu pumnii-amândoi;
Cu ochii de sânge, cu barba vâlvoi
El zboară şoimeşte.

Turbanul îi cade şi-l lasă căzut;
Îşi rupe cu mâna vestmântul
Că-n largile-i haine se-mpiedică vântul
Şi lui i se pare că-n loc e ţinut;
Aleargă de groaza pieririi bătut,
Mănâncă pământul.

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: 26 iunie Ziua Drapelului Naţional al României

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: 26 iunie Ziua Drapelului Naţional al României: "Drapelul României Ca simbol vexilologic românesc, tricolorul albastru, galben, rosu este de dată relativ rece..."

26 iunie Ziua Drapelului Naţional al României

Drapelul României

Ca simbol vexilologic românesc, tricolorul albastru, galben, rosu este de dată relativ recentă, el apărând în prima jumătate a secolului al XIX-lea.      Despre istoria mai îndepărtată a steagului la strămosii nostri, informatiile sunt putine si lacunare.      Cu certitudine, geto-dacii (ramura nordică a marelui neam tracic) au avut ca simbol "draco": un cap de lup cu botul deschis, continuat cu un corp de sarpe, realizat din metal (bronz) si care se termina cu o serie de fâsii din pânză. Acest "draco" era înfipt în vârful unei hampe; purtat în galopul calului în timpul luptelor, "draco" scotea un suierat datorită aerului care intra prin gura deschisă a animalului si iesea printr-un "fluier" din lemn prins la coadă. "Draco" nu a fost o "inventie" geto-dacică, el fiind preluat de la popoarele de călăreti de origine iraniană cunoscute sub numele generic de sciti. Oricum, prima atestare a utilizării unui "draco" de către geto-daci datează din sec.IV a.ch., o schitare a unui astfel de steag fiind scrijelată în pasta crudă a unui vas local, lucrat cu mâna, descoperită în asezarea getică de la Budureasa, jud.Prahova. În scenele sculptate ale Columnei lui Traian, războinicii daci apar purtând deseori astfel de simboluri, ele regăsindu-se redate si pe monumente funerare ale unor ostasi romani de origine dacică stationati în Britania. Singurul exemplar păstrat - numai partea metalică - a fost descoperit în Germania, fără să se poată spune dacă piesa respectivă reprezintă un "trofeu" câstigat de o unitate militară romană în timpul luptelor purtate în Dacia si dislocată apoi pe limes-ul de pe Rin, o piesă capturată de la alte neamuri scitice, care o aveau ca simbol sau un "steag" al unei unităti militare auxiliare romane recrutată dintre geto-daci si care, conform practicii curente romane, îsi păstrau armamentul specific.       Roma, ca stat, nu a avut un steag anume. Fiecare legiune romană îsi avea "steagul" specific, "sigmum", care era o reprezentare plastică turnată în bronz (acvilă, leu s.a.m.d.), înfiptă în vârful unei hampe, pe aceasta din urmă fiind fixate si diversele "decoratii" (phalerae) pe care respectiva legiune le căpătase.      După secolele IX-X, odată cu constituirea celor dintâi formatiuni de tip statal atât la sud, cât si la nord de Dunăre, apar si primele însemne heraldice românesti si, odată cu acestea, lacunare si disparate informatii privind "steagul cel mare" care, în limbajul vremii, desemna simbolul vexilologic al statului. În afara "steagului cel mare" existau si diferite steaguri ale cetelor boieresti, fiecare în culori si cu reprezentări heraldice specifice iar, mai târziu, existau diferite drapele si stindarde ale unitătilor militare. Uneori, domnitorii îsi aveau propriul lor steag care îmbina elemente ale stemei personale cu stema tării.      "Steagurile cele mari" au reprezentate pe pânză elemente heraldice ale stemei, brodate sau pictate. Culoarea de bază a steagului Moldovei este, în general, rosu, iar cea a Tării Românesti alb sau o culoare deschisă (alb-gălbui), dar există si exceptii. O astfel de exceptie o reprezintă chiar prima stire scrisă, în care este descris un astfel de steag de pe vremea domnitorului Vlad Vintilă de la Slatina (1532-1535) în care ni se spune că pânza era din mătase rosie pe care era brodată reprezentarea heraldică a stemei: pasăre (cioară?) cu capul conturnat, având o cruce în cioc si stând pe un pisc de munte.      Si steagul Moldovei, în perioada domniei lui Stefan cel Mare, era tot rosu, având capul de bour cu stea între coarne si flancat de soare si lună. Din aceeasi perioadă avem si imaginea steagului domnesc al lui Stefan în gravura redând bătălia de la Baia din 1467: flamură lungă si îngustă, având redate benzi verticale paralele cu hampa (fasciile stemei de familie) si capul de bour pe restul jumătătii pânzei.      După o relatare contemporană, delegatia marilor boieri moldoveni prezenti la încoronarea lui Henric de Valois ca rege al Poloniei (1574) avea un steag de culoare albastră pe care era redat bourul cu stea între coarne.      În jur de 1600, steagul Tării Românesti sub domnia lui Mihai Viteazul era alb având pictat un corb ce tine în cioc o cruce dublă, stând deasupra unei ramuri de ienupăr verde, în timp ce steagul Moldovei sub Ieremia Movilă era rosu, cu bourul având stea între coarne si flancat de două semilune, pictate galben; marginea steagului era bordisită cu galben si avea înscris numele si titulatura voievodului si data când a fost făcut.      Din steagurile datate în secolul al XVII-lea nu s-a mai păstrat nici unul "al tării". În schimb, există un interesant steag domnesc din vremea lui Mihnea al III-lea (1658-1659): pe fondul rosu închis, pictat cu aur, vulturul bicefal bizantin purtând coroană princiară, având ca suporti doi lei rampanti, totul încoronat cu o coroană arhiducală sustinută de doi îngeri; la partea superioară a pânzei era scris numele si titulatura. "IO MIHAIL RADU CU MILA LUI DUMNEZEU DOMN AL UNGROVLAHIEI SI AL PĂRTILOR MEGIESITE ARHIDUCE" Un alt steag domnesc este cel al lui Constantin Brâncoveanu, care este posibil să fi slujit si ca steag al tării. Pe o fată a pânzei era brodată stema Tării Românesti flancată de sfintii împărati Constantin si Elena cu inscriptia: "KONSTANTINUS BRANCOVAN, VALACHIAE TRANSALPINAE PRINCEPS, ANNO DOMINI 1698" iar pe cealaltă fată era scena Botezului Domnului.      În perioada domniilor fanariote apar, pentru prima dată, îmbinate pe un steag si simbolurile heraldice ale celor două principate românesti; asa cum este cazul cu steagul din vremea lui Constantin Ipsilanti care, pentru scrută vreme (decembrie 1806-august 1807), a domnit în ambele tări; mătasea steagului era de culoare albă.      Si steagul folosit de Tudor Vladimirescu în timpul miscării revolutionare din 1821 a fost făcut pe modelul steagurilor ostăsesti ale evului mediu. Pânza, din mătase albă, avea pictată, central, Sfânta Treime, flancată de doi sfinti militari (Sf.Mucenic Gheorghe si Sf.Theodor Tiron). Sub Sf.Treime, într-o cunună ovală din frunze de laur, era acvila cruciată a Tării Românesti si, la stânga si la dreapta stemei, erau scrise, cu litere chirilice versurile: "Tot norodul românesc Pe tine te proslăvesc Troită de o fiintă Trimite-mi ajutorintă. Cu puterea ta cea mare Si în bratul tău cel tare Nădejde de dreptate Acum să am si eu parte".      Sub stemă era înscrisă data când a fost citită Proclamatia de la Islaz, socotită ca moment "oficial" al declansării miscării initiate de slujerul Tudor Vladimirescu. Pe lângă flamura propriu-zisă sunt de amintiti si ciucurii care erau atârnati de hampă, sub ogivă; erau trei grupe de ciucuri, fiecare din acestea formate din fire împletite mai lungi, acoperite până la jumătate de fire mai scurte. Fiecare din acesti ciucuri erau colorati bicolor: rosu/albastru, galben/albastru si galben/rosu, ansamblul lor creând impresia tricolorului.      Prima reunire a celor trei culori, ca benzi separate de culoare, ca simbol vexilologic nu al principatului Tării Românesti, ci al unitătilor militiei pământene si al navelor comerciale, datează din 1834, pe timpul domniei lui Al.D.Ghica. Benzile erau dispuse pe orizontală, cu fâsia rosie la partea superioară si cea albastră la partea inferioară. Pe galben, era pictată acvila cruciată, încoronată, tinând în ghiare un buzdugan si o spadă, înconjurată de o cunună ovală din frunze de stejar si laur; în colturi, erau pictate acvile. Pornindu-se de la Hatiseriful din 1834, prin care sultanul aproba cele trei culori ca simbol vexilologic, adeptii "Partidei Nationale" vor vedea în acest tricolor simbolul national al tuturor românilor. Fără îndoială că această optiune a fost puternic influentată de miscarea natională pe care noile forte politce ale burgheziei o promovau în întreaga Europă, modelul vexilologic fiind cel francez: albastru, alb, rosu. După acest model, Belgia adoptă, la proclamarea independentei sale, steagul negru, galben, rosu; revolutionarii italieni - si apoi statul italian - verde, alb, rosu etc.      În aceeasi perioadă, a domniilor "Regulamentare", în Moldova, domnitorul Mihail Sturdza împarte si el drapele si stindarde noilor unităti ale militiei pământene. Culorile unitătilor militare moldovene sunt bicolore: pe pânza albastră sunt plasate la colturi pătrate rosii. Pe aversul pânzei, în centru, era bourul moldovenesc cu stea între coarne si coroana princiară, în timp ce pe revers era pictat Sf.Gheorghe călare, ucigând balaurul; pe pătratele rosii era monograma domnitorului, "M".      De notat că nici în această perioadă nu s-a ajuns încă la instituirea unui steag al "statului", principalul steag al tării fiind cel al domnitorului. Steagul domnesc al lui Gheorghe Bibescu (1842-1848) era confectionat din mătase rosie având marginile brodate cu flori de aur; central, un scut, timbrat cu coroana princiară, în care este acvila cruciată, scutul fiind sustinut de doi lei rampanti; în spatele scutului sunt încrucisate o spadă si un buzdugan, iar totul este plasat deasupra unei panoplii formate din steaguri, arme, tevi de tun, tobe si ghiulele. Pe reversul steagului este pictat Sf.Gheorghe călare, omorând balaurul.      În contextul revolutionar al anului 1848, cu arborarea noilor drapele tricolore ca simboluri a unor state nationale, si revolutionarii români, aflati la Paris la izbucnirea revolutiei, vor arbora drapelul albastru, galben, rosu, cu albastru la hampă. Asa va fi si consfintit, ca drapel national, prin Decretul nr.252 al guvernului provizoriu de la Bucuresti, desi, initial, apăruseră drapele tricolore cu benzile dispuse pe orizontală, asa cum fuseseră ele arborate de revolutionarii români din Ardeal la Adunarea Natională de la Blaj din 26 aprilie. Nu stim motivul pentru care ardelenii au ales dispunerea culorilor pe orizontală; este posibil să fi fost un mimetism după tricolorul verde, alb, rosu al revolutionarilor maghiari. Ar mai fi de notat că, initial, tricolorul românilor ardeleni a fost albastru, alb, rosu, cu benzile pe orizontală, pe alb fiind scris cu auriu "VIRTUS ROMANA REDIVIVA" (Virtutea romană reînviată). În decursul revolutiei însă, treptat, toate drapelele românilor vor înlocui albul cu galben.      Ca drapel national, tricolorul se impune în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dar în varianta dispunerii orizontale a benzilor de culoare. Primul steag din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâsia albastră plasată sus, apoi, în a doua perioadă a domniei lui Cuza, fâsia rosie a fost dispusă la partea superioară. Odată cu venirea domnitorului Carol I, din 1867, atât steagul tării cât si drapelele si stindardele unitătilor militare vor avea benzile dispuse pe verticală, cu albastru lângă hampă. România se alinia astfel regulilor vexilologice europene pentru steaguri tricolore care au, toate, banda de culoarea cea mai închisă, culoarea "rece", lângă hampă.      Trebuie făcută precizarea că între steagul national si drapelele unitătilor militare au existat întotdeauna si peste tot în lume diferente. La noi, drapelele militare au avut redată stema tării pe centru si în colturi sigla suveranului, pe când steagurile nationale, începând din 1872 când aceste aspecte sunt legiferate, nu. În 1948, regimul comunist, pentru a încerca să îndepărteze cât mai mult din tot ce a însemnat traditia natională, a înlocuit nu numai stema tării, rezultată din îmbinarea elementelor heraldice traditionale, cu una nouă, de sorginte sovietică, dar a si plantat această nouă stemă pe tricolorul national. În decembrie 1989, oamenii au rupt simbolul comunismului de pe steag si s-a revenit la ceea ce fusese steagul României din 1872 până în 1947.    Bibliografie suplimentara:               Adina Berciu-Draghicescu, G.D. Iscru, Tiberiu Velter, Aurel David, Tricolorul Romaniei, Editura Sigma, Bucuresti, 1995;              Adrian, Roşian, O istorie a drapelului României, în Alma Mater Militaris, anul VII, nr. 1 (13) / 2006. Vezi si:            www.ro.wikipedia.org

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE ...

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE ...: "BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: NICOLAE IORGA - poetul : 'Nicolae Iorga (nume original: Nicu N. Iorga , n. 6 ..."

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: NICOLAE IORGA - poetul

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ OVIDIU - O POARTĂ SPRE CUNOAŞTERE: NICOLAE IORGA - poetul: "Nicolae Iorga (nume original: Nicu N. Iorga , n. 6 iunie 1871 ( S.N. 18 iunie ), Botoșani , d. 27 noiembrie 1940 , Strejnic , județul..."

NICOLAE IORGA - poetul

Nicolae Iorga (nume original: Nicu N. Iorga, n. 6 iunie 1871 (S.N. 18 iunie), Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.

 Poezii de Nicolae Iorga - cele mai frumoase poezii : 

Nicolae Iorga - Adesea

Nicolae Iorga - Ci De-am Fi Singuri...
Nicolae Iorga - Forme Noua
Nicolae Iorga - Invataturi
Nicolae Iorga - Iubire
Nicolae Iorga - Lupta
Nicolae Iorga - Marina
Nicolae Iorga - Mistere
Nicolae Iorga - Pegas
Nicolae Iorga - Serenada