1 DECEMBRIE - ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

ÎMPREJURĂRI EXTERNE ÎN TOAMNA ANULUI 1918

·         ÎNFRÂNGEREA PUTERILOR CENTRALE DE CĂTRE ANTANTA.

·         DEZINTEGRAREA AUSTRO-UNGARIEI CA URMARE A REVOLTELOR POPOARELOR OPRIMATE.

·         DEZINTEGRAREA IMPERIULUI RUS CA URMARE A REVOLUŢIEI BOLŞEVICE ŞI A IZBUCNIRII RĂZBOIULUI CIVIL.

UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA

·         PE FONDUL REVOLUTIEI BOLSEVICE DIN RUSIA, BASARABIA APLICA PRINCIPIUL AUTODETERMINARII POPOARELOR PROCLAMAT DE VLADIMIR ILICI LENIN.

·         OCTOMBRIE 1917. CONGRESUL OSTASILOR MOLDOVENI DE LA CHISINAU PROCLAMA AUTONOMIA BASARABIEI.

·         SE FORMEAZA SFATUL TARII, PREZIDAT DE ION INCULET, CARE ORGANIZEAZA REPUBLICA   DEMOCRATA MOLDOVENEASCA. ACEASTA DEVINE INDEPENDENTA LA 24 IANUARIE 1918.

·         DATORITA AGITATIILOR BOLSEVICE DE PE TERITORIUL BASARABIEI, SFATUL TARII CERE AJUTOR REGELUI FERDINAND I SI PARLAMENTULUI ROMANIEI. ROMANIA TRIMITE O ARMATA IN BASARABIA CARE RESTABILESTE ORDINEA.

LA 27 MARTIE 1918, LA CHISINAU, SFATUL TARII PROCLAMA UNIREA BASARABIEI CU REGATUL ROMANIEI.

UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA

·         OCTOMBRIE 1918. SE FORMEAZĂ LA CERNĂUŢI CONSILIUL NATIONAL ROMAN, CARE SE OPUNE ATAT INTENTIILOR AUSTRIECE DE A INCLUDE BUCOVINA GALITIEI, CAT SI  UCRAINIENILOR CARE DOREAU SA-SI FORMEZE PROPRIUL STAT LA CARE SA ALIPEASCA BUCOVINA.

·         LA 15/28 NOIEMBRIE 1918 CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI, FORMAT DIN REPREZENTANTI AI ROMANILOR, GERMANILOR, POLONEZILOR SI UCRAINENILOR A HOTARAT UNIREA BUCOVINEI CU ROMANIA.

 UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA

·         ÎN TOAMNA ANULUI 1918, PENTRU A SALVA IMPERIUL AUSTRO-UNGAR ÎMPARATUL CAROL I PROPUNE FEDERALIZAREA  STATULUI.

·         P.N.R. REFUZĂ ACEASTĂ SOLUTIE, RASPUNZAND PRIN DECLARATIA DE INDEPENDENTA DE LA  ORADEA. ACEASTA A FOST CITITĂ ÎN PARLAMENTUL DE LA BUDABESTA DE CĂTRE ALEXANDRU VAIDA  VOIEVOD.

·         S-A FORMAT COMITETUL ROMÂN NAȚIONAL CENTRAL CU SEDIUL LA ARAD CARE A COORDONAT ACȚIUNILE DE UNIRE A TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA:

                1. S-AU FORMAT COMISII NAȚIONALE LOCALE CARE PRELUAU 

                ADMINISTRAȚIA TRANSILVANIEI.

                2. S-AU FORMAT GĂRZI NAȚIONALE ROMÂNEŞTI.

·         ÎN NOIEMBRIE 1918 AU AVUT LOC TRATATIVE ROMÂNO-MAGHIARE CARE AU EŞUAT, ROMÂNII  REFUZÂND SĂ ACCEPTE AUTONOMIA TRANSILVANIEI ÎN GRANIȚELE UNGARIEI. 

LA 1 DECEMBRIE 1918 S-A DESFĂŞURAT MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ DE LA ALBA IULIA:

·          AU PARTICIPAT PESTE 100.000 DE ROMÂNI ŞI 1228 DEPUTAȚI ROMÂNI   ALEŞI DIN ÎNTREAGA TRANSILVANIE.   ADUNAREA A FOST PREZIDATĂ DE GHEORGHE POP DE BASEŞTI.

·         REZOLUȚIA UNIRII PREZENTATĂ DE VASILE GOLDIŞ: PROCLAMA UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA, SE HOTĂRA FORMAREA MARELUI SFAT NAȚIONAL ŞI A CONSILIULUI DIRIGENT, CONDUS DE IULIU MANIU SI SUBORDONAT GUVERNULUI ROMÂNIEI. CELE DOUĂ ORGANE URMAU SĂ CONDUCĂ TRANSILVANIA PÂNA LA INTEGRAREA ACESTEIA ÎN STRUCTURILE ADMINISTRATIVE ALE STATULUI ROMÂN.

·         UNGARIA  REFUZA RECUNOAŞTEREA UNIRII IN MARTIE 1919, PROCLAMANDU-SE REPUBLICA SOVIETICA SUB CONDUCEREA LUI BELA KUN. ARMATA MAGHIARA ATACA ARMATA ROMANA, CEEA CE DETERMINA CONTRAOFENSIVA ROMANEASCĂ. ÎN AUGUST 1919 ARMATA ROMÂNĂ OCUPA BUDAPESTA, CONTRIBUIND LA ÎNLĂTURAREA  GUVERNULUI COMUNIST DIN UNGARIA

·         REZOLUŢIA MARII ADUNARI NAȚIONALE DE LA ALBA IULIA HOTARESTE UNIREA “TERITORIILOR LOCUITE DE DANSII CU ROMANIA“

·         REZOLUTIA PROCLAMA PRIINCIPIILE FUNDAMENTALE MENITE A PROPASI STATUL NATIONAL UNITAR   ROMAN.

    LEGE ASUPRA UNIRII  TRANSILVANIEI, BANATULUI, CRIŞANEI, SATMARULUI SI MARAMUREŞULUI CU VECHIUL
    REGAT AL  ROMÂNIEI

EPISCOPUL IULIU HOSSU A DAT CITIRE DECLARAȚIEI  DE LA ALBA IULIA. TOT EL A ÎNMANAT 

ACTULUNIRII REGELUI FERDINAND I AL ROMÂNILOR.

 

EPISCOPUL IULIU HOSSU, ALĂTURI DE EPISCOPUL MIRON CRISTEA

SI ALTI TREI FRUNTAŞI ARDELENI

   PARTICIPANȚI LA MAREA UNIRE

 EXTRAS DIN STENOGRAMA SEDINTEI DE PROCLAMARE A UNIRII DIN 1 DECEMBRIE 1918

            Asa cum sublinia si istoricul Florin Constantiniu, “…Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. [...]

      

DELEGAȚII PARTICIPANTE LA MAREA UNIRE DE LA ALBA IULIA -1 DECEMBRIE 1918

 Arad

 Bistrita

 Poiana Sibiului

Brasov

Bucuresti

Sibiu

   

PRINCIPALELE REFORME DUPĂ REALIZAREA UNIRII

·         Reforma agrara a constat in mai multe legi adoptate in perioada 1918-1921:au fost expropriate pamanturile care depaseau 100 ha; au fost improprietarite peste 1 400 000 de familii taranesti; a dus la desfiintarea marii proprietati si inlocuirea ei cu proprietatea mica si mijlocie.

·         Reforma electorala din 1918: a fost desfiintat votul cenzitar; a fost introdus votut universal- votau barbatii majori peste 21 ani - nu votau femeiile, magistratii si militarii; a contribuit la aparitia mai multor partide politice.

·         Reforma financiara adoptata in 1921: impunea un sistem unic de impozitare; impozitele erau proportionale cu veniturile.

·         Reforma administrativa din in 1925: teritoriul tarii era impartit in judete, plasi, comune: judetele erau conduse de prefecti numiti prin decret regal

·         Reforma invatamantului din 1924: hotara ca invatamantul primar este gratuit si obligatoriu.