miercuri, 20 octombrie 2010

31 OCTOMBRIE ZIUA INTERNATIONALA A MARII NEGRE

Enciclopedia copiilor

Viaţa în Marea Neagră

Peştii / Mamiferele / Crustaceele

Ziua de 31 Octombrie a fost desemnata ca Zi Internationala a Marii Negre in anul 1996 cand toate cele 6 tari riverane au semnat Planul Strategic de Actiune pentru Marea Neagra. Acest plan contine cel mai cuprinzator set de strategii / politici initiate pentru salvarea si reabilitarea uneia dintre cele mai poluate mari ale lumii.
Situatia ecologica a Marii Negre s-a inrautatit in ultimii 35 de ani datorita reziduurilor transportate de raurile din 17 tari, pescuitului excesiv si a deversarilor necontrolate de produse petroliere. In Romania, Turcia, Rusia, Ucraina, Georgia si Bulgaria, deseurile solide aruncate direct pe tarm si apele menajere deversate au produs dezechilibre grave ale ecosistemului marin.
In incercarea de a mai face ceva pentru aceasta minunata mare pe care grecii au numit-o candva marea ospitaliera � Pontus Euxinus � la 31 octombrie 1996 ministrii mediului din Bulgaria, Georgia, Romania, Turcia, Federatia Rusa si Ucraina s-au intalnit la Istanbul pentru a semna Planul Strategic de Actiune pentru Marea Neagra, cel cuprinzator program adoptat vreodata pentru salvarea uneia dintre cele mai poluate mari de pe Terra.
Acest Plan Strategic de Actiune este rezultatul a 3 ani de studii, cercetari si consultari, care au confirmat faptul ca mediul Marii Negre este puternic afectat, dar a demonstrat, in acelasi timp, si faptul ca situatia nu este total lipsita de speranta. Documentul semnat nu a reprezentat doar o declaratie de intentie cu caracter general ci a fost si un angajament clar pentru trecerea la actiune. El contine masuri stricte pentru controlul tuturor surselor de poluare, dar orientarea sa nu este restrictiva ci constructiva. O mare curata si un mediu reabilitat ecologic pot oferi mai multe beneficii economice, inclusiv venituri si locuri de munca in turism, pescuit, acvacultura. Planul Strategic nu urmareste numai sa salveze mediul de la degradare ci, de asemenea, sa puna bazele unei dezvoltari durabile in intreaga regiune.
Poluarea marina nu tine cont de granite. Marea Neagra poate fi salvata doar daca cele 6 tari vor conlucra pentru acest scop comun. In acest sens se impune ca autoritatile, sectorul de afaceri, organizatiile neguvernamentale si cetatenii sa-si asume o parte din responsabilitatea fata de protectia mediului marin si costier prin schimbarea atitudinii, intelegand necesitatea unor actiuni privind dezvoltarea durabila a Marii Negre.


Una dintre principalele amenintari la starea de conservare a ecosistemelor Marii Negre vine dinspre sarurile de azot si fosfor originare din ingresamintele chimice din agricultura, dar si din depozitele de gunoi de grajd si apele uzate netratate corespunzator. Acesti « nutrienti » produc o supra-fertilizare a ecosistemelor naturale consumind stocul de oxigen, proces cunoscut sub numele de eutrofizare.
In fiecare an, mii de tone de saruri de azot si fosfor patrund in Marea Neagra, fie datorita metodelor invechite folosite inca in agricultura, fie din apele uzate insuficient tratate. Acesti nutrienti stimuleaza dezvoltarile fitoplanctonului, producind asa numitele « infloriri », si in ultima instanta produc adevarate « zone moarte » unde, in lipsa oxigenului si a luminii, celelalte organisme marine vor suferi reducindu-si populatiile.

Acest proces a avut deja consecinte dezastruoase asupra ecosistemului marin. In anii '80 si '90 se afirma ca Marea Neagra este prima mare din lume care ar putea « muri », in sensul ca nu va mai putea suporta hranirea vietuitoarelor care o populeaza.
Poluarea de origine terestra, distrugerea habitatelor, supra-exploatarea resurselor sale vii, patrunderea speciilor exotice, poluarea cauzata de transportul de petrol si a altor substante periculoase au contribuit la diminuarea biodiversitatii Marii Negre.
Generalitati
Mare Neagra este una dintre cele mai fascinante ecosisteme marine din lume, aproape unica prin aceasta fascinatie. Avind un bazin hidrografic foarte intins si in acelasi timp un schimb limitat de ape cu alte mari si oceane, ea devine astfel extrem de vulnerabila la impactul activitatilor umane desfasurate pe uscat.
Marea Neagra are cel mai mare bazin hidrografic din lume, acoperind o treime din suprafata Europei. In fiecare an, riurile tributare deverseaza peste 350 km 3 de apa, 85% provenind din cele trei mari fluvii: Dunarea, Nistrul si Niprul.
Legatura cu Oceanul Modial se face doar prin Strimtoarea Bosfor, foarte ingusta, de doar 700 m latime si 70 m adincime. Desi adincimea Marii Negre depaseste 2000 m, viata marina se desfasoara doar in stratul superior de 150-200 m, adincime sub care mai traiesc doar bacterii care, consumind oxigenul, au dat nastere celei mai intinse « mari anoxice » sau sarace in oxigen.
Datorita acestui urias bazin de drenare, Marea Neagra este afectata de activitatile desfasurate de peste 165 mil. de oameni, profund inconstienti de faptul ca ei sunt vinovati de poluarea acestui bazin acvatic, aproape unic, de pe pamint. Numai in zona de coasta locuiesc permanent 16 mil. oameni, la care se mai adauga 4 mil. de turisti care produc un adevart exod prin statiunile balneo-climaterice in timpul sezonului estival.
Specii invadatoare
In mod paradoxal si ca o ironie a sortii, tocmai conditiile deteriorate s-au dovedit atractive pentru speciile invadatoare, originare din alte mari si oceane, cum a fost de exemplu ctenoforul Mnemiopsis leidyi . Fiindca se hraneste cu zooplancton si puiet de peste, acest organism mic, este o creatura deosebit de daunatoare, putind cauza pagube uriase populatiilor de pesti.
Mnemiopsis leidyi a fost identificat in Marea Neagra la inceputul anilor '80, fiind adus probabil o data cu apele de balast ale navelor comerciale tranzitind Marea Neagra, tocmai de pe coastele de est ale Americii de Nord. Pina la mijlocul anilor '90, in toata marea, populatiile acestui invadator aveau sa ajunga la 1 miliard de tone, adica mai mult decit toata captura comerciala de peste din lume.
Ecosistemul marin a inceput sa se refaca numai dupa ce un alt ctenofor exotic, de talie mai mare
Beroe ovata , care, dupa ce a patruns in pelagialul Marii Negre, a inceput sa consume bogata biomasa de Mnemiopsis gasita aici.











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu