marți, 27 februarie 2018

Ora să STIM - 2


Fisa de activiatae nr.2/ 27.02.2019 Varsta: 6-7 ani
 1.Carte utilizata ,,Ghici cine vine in vizita”/ Sonja Bougaeva
2.Grup tinta: Clasa pregatitoare B, prof. Inv. Lupsac Mariana, Liceul Tehologic ,,Ion Podaru”.
3.Tema: Citit, despre apă şi experimente cu apă (despre masă, volum, densitate).
4. Obiective: Trezirea interesului pentru lectură si consolidarea interesului faţă de temele STIM
 (abordarea subiectelor şi întrebărilor legate de ştiinţă, tehnologie, informatică, matematică) în rândul copiilor din localitatea Ovidiu,
Interes deosebit faţă de comunicarea verbală şi alte forme de comunicare.
5.Experimente: ,,În care vas este mai multă apă?”Se scufundă sau pluteşte”; ,,Se scufundă ouăle?”
6. Materiale necesare: Apă, recipiente transparente de diferite mărimi, săpun, seminţe, plastelină, radieră, 2 ouă, sare, hârtie, folie aluminiu, monezi, agrafe birou etc

7. Descrierea pe etape:
I.Etapa de lectură: Am citit cu voce tare,, Ghici cine vine în vizită?Am discutat despre personaje. Cine a venit în vizită? Unde locuiau surorile? De ce nu le-a placut vizita vărului lor? Cu ce mijloc de transport  a venit în vizită?

II. Etapa de experimentare:
Experimentul 1. ,,În care vas este mai multă apă?”
Am adunat mai multe recipiente de diferite dimensiuni şi forme în care am turnat apă. Am trecut la observaţii şi discuţii. Am stabilit că apa este lichid. Am trecut în revistă lichidele pe care le cunoaştem (suc, bere, ceai, oţet, apă de la robinet etc.). Am discutat despre unde se găseşte apa (în bălti, mari, râuri, sub pământ, la robinet, picăturile de ploaie etc.) şi ce culoare are apa.
Ne-am întors la activitatea noastră să discutăm despre forma apei şi am observat cum apa a luat forma fiecărui vas. Am discutat şi despre celelate forme ale apei (gazoasă=norii şi solidă=gheaţa, zăpada).
Bonus!! Am pus aceeaşi cantitate de apă în recipiente de diferite mărimi şi i-am întrebat pe copii în care vas este mai multă apă.

Experimentul 2.  ”Se scufundă sau pluteşte”
Am colectat diverse obiecte de uz cotidian. Pe rând participanţii au pus câte un obiect în recipiente. I-am intrebat ,,De ce credeţi ca unele obiecte plutesc?
Unii au răspuns că din cauza greutăţii. Le-am cerut copiilor să ţină câte o monedă într-o mână şi în cealaltă o radieră şi să aprecieze, apoi să le dea drumul în recipient. Ambele s-au scufundat.
Am pus o folie de aluminiu pe suprafaţa apei şi peste ea o monedă şi o agrafă.  De data aceasta nu s-au scufundat. Am stabilit că obiectele plutesc dacă sunt mai uşoare decât apa pe care o dislocă.
Bonus!! !
Am pus puţin săpun lichid în apă şi am redus rezistenţa apei şi am făcut balonaşe.

Experiment 3.
Am umplut un pahar cu apă de la robinet şi celălalt cu apă în care am pus 10 linguri sare. Am introdus  ouăle în pahare.
Oul din paharul cu sare a plutit.
Apa sarată are densitate mai mare.

Experiment 4
Cate monezi şi agrafe putem  pune până. se scufundă bărcile din hârtie?”. (Concurs)
De ce s-a revarsat la X monezi/ agrafe. Suprafata apei are un fel de pelicula pe care pot umbla insectet mici. Tot tensiune superficiala este cea care ţine apa în picături.

Experiment 5.
Câte monezi sau agrafe putem pune în paharele cu apă fără să se verse?” (Concurs)
 Au participat 22 de elevi.
Activitatea a fost realizată de bibliotecarii: Ali Osber, Bei Stela.







                                                                  


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu