Etimologie
Nowüz(persiana:نوروز, kurda: Newroz, pronuntia si scrierea cuvantului variaza in functie de popor, Azerbaijian: Novruz) este sarbatoarea iraniana de Anul Nou, si se sarbatoreste in Iran, Turcia, Azerbaijian, Afganistan, Albania, Georgia, si in alte tari din Asia Centrala precum Turkmenistan, Tajikistan, Uzbekistan, Kırkızstan si Kazakhstan, la fel ca si de alte popoare iraniene si turcice din Iraq, Siria, Liban, Pakistan, India, Nord-vestul Chinei, in Caucaz, Crimea si in Balcani.
Nevruz marcheaza prima zi a primaverii si prima zi din Calendarul Persian. Este sarbatorita pe 21 martie si coincide cu echinoctiul, evenimentul astronomic care anunta inceputul primaverii in emisfera nordica.
Desi nu apartine religiei islamice, Nevruz este inca sarbatorita in Iran si alte tari. Cuvantul vine din limba persana veche si are semnificatia “o noua zi”.
Termenul Nooroz a aparut pentru prima data in scrierile persane in al doilea secol al erei noastre, dar era o zi importanta si in perioada 648-330 i.e.n., cand regii popoarelor aflate sub controlul imparatilor persani aduceau daruri de Nowruz.
Legenda Nevruzului
„Legenda spune că străbunii noştri, cu mii de ani în urmă, datorită unei catastrofe naturale, au rămas închişi între zidurile unor munţi înalţi, Erghenegon. Iar munţii erau atât de înalţi încât erau imposibil de escaladat. Au găsit aici zăcăminte de cărbuni şi minereuri pe care le-au prelucrat, au crescut animale, într-un cuvânt şi-au continuat viaţa. Tot exploatând minereurile, peretele s-a subţiat probabil şi un lup a fost văzut ieşind. I-au luat urma lupului şi mare le-a fost mirarea şi bucuria că au putut să iasă şi ei prin acel loc. Aceea zi a corespuns cu ziua de 21 martie, zi care în calendarul cu 12 animale a vechilor turci este considerat ziua când încep înnoirile, adică dă colţul ierbii, vremea se încălzeşte şi totul se trezeşte la o nouă viaţă. Altfel spus începe un an nou”. Aceasta este legenda Nevruzului, sărbătoare care corespunde echinocţiului de primăvară şi care este, pentru lumea turcică, cea mai importantă sărbătoare preislamică etnofolclorică, marcând noul an solar.
Nevruzul este ziua în care poporul turc s-a răspândit în cele patru zări ale lumii. Musulmanii sunniţi leagă momentul de Nevruz de naşterea lui Ali, fiul profetului Mohamed.
Această sărbătoare începe cu o curăţenie generală, iar lumea aruncă în foc hainele vechi şi-şi cumpără altele noi, aceasta simbolizând că necazurile şi supărările se aruncă odată cu hainele cele vechi. Apoi, oamenii sar peste foc.
Se gătesc totodată peste şapte feluri de mâncare, pentru că şapte este un număr cu noroc. Se fac foarte multe prăjituri, mâncăruri din carne de oaie, bucate tradiţionale specifice.
Se vopsesc şi ouă roşii care semnifică speranţa, bucuria, lumina. Oamenii ciocnesc ouăle pentru că este un vechi proverb care spune că “Până ce coaja oului nu va cădea la pământ, nu va sosi primavăra”.
Tinerii iau o creangă pe care o împodobesc cu ghiocei, cu batiste brodate, cu flori de primavară, şi colindă din casă în casa să aducă Nevruzul, adică vestea primăverii. Sunt răsplătiţi cu dulciuri, prăjituri, şi bănuţi, iar aceste mici daruri se numesc “nevruzie”
Nu sunt uitaţi nici morţii. În aceste zile se face curăţenie la morminte, se răsădesc flori, se citesc rugăciuni şi se dă de pomană săracilor.
Simbolurile Nevruzului sunt grâul încolţit, care semnifică noul an, focul prezent şi în casele oamenilor care aprind lumânări în cele patru colţuri ale camerelor. De asemenea, tinerii fac focuri în jurul cărora dansează şi recită versuri despre această sărbătoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu