Unul dintre cei mai faimoşi scriitori ai
tuturor timpurilor, Jules Verne a creat un nou stil în literatură, fiind
considerat părintele science-fiction. Lumi noi pline de aventuri necunoscute au
luat naştere sub pana lui maiastră. Într-o carieră care a durat mai bine de 40
de ani, a scris peste 60 de cărţi, acoperind întreaga istorie a existenţei
umane. Jules Verne s-a născut în portul francez Nantes la data de 8 februarie
1828, într-o familie profund catolică.
Tânărul Jules Verne avea o fire
visătoare, era chiar retras, cel mai bun prieten al său fiind chiar fratele
lui, Paul. Adesea se jucau pe malul râurilor privind vapoarele care treceau,
visând la călătorii exotice, pline de aventuri.
De multe ori stăteau privind uimiti
noile invenţii tehnologice ale epocii, revoluţia industrială fiind în plin
avânt în acea era a aburului.
La vârsta de 11 ani s-a îmbarcat pe un
vas care ducea marfa catre India, dar tatăl sau a prins de veste şi l-a adus
acasă, punându-l solemn să promită ca nu va mai încerca niciodată să fugă de
acasă.
În anul 1847 a fost trimis la Paris să
studieze dreptul, pentru a urma tradiţiile de familie, deşi tânarul Jules avea
mai degrabă înclinaţii catre teatru şi literatură. 1850 fost anul în care i-a
fost publicată prima piesa de teatru, spre dezamăgirea şi supararea tatălui său
care aflând, a hotarât sa nu-i mai timita banii necesari continuarii studiilor.
Jules Verne a fost forţat să-şi vândă
povestirile pe care le scria pentru a putea trăi. A petrecut multe ore în
bibliotecile din Paris, învăţând astronomie, geologie şi matematici, studiind
temeinic ingineria şi strangând din ziare tot felul de informaţii legate de
descoperirile ştiintifice si tehnologice, reuşind să-şi creeze astfel o
cartotecă impresionantă, cu peste 20 000 de informaţii din cele mai variate
domenii ştiinţifice.
Viitorul lui Jules Verne începuse să
capete formă, dar un mariaj grabit i-a încheiat cariera literară destul de
brutal, cunoscând-o pe cea care avea să-i devină soţie, o vaduvă frumoasa,
Honorine Hebe du Fraysse de Viane, cu care s-a şi căsătorit pe 10 ianuarie
1857. Având o familie de întreţinut, el a sacrificat teatrul şi literatura
pentru un venit lunar sigur, angajându-se ca agent de bursă la Paris, deşi ura
această meserie din toata inima.
Captiv în realitatea cotidiană, Jules
Verne şi-a găsit refugiul în ficţiune, scriind, căutând poate un mijloc de a-şi
câştiga existenţa fără a mai fi nevoit să vândă acţiuni la bursă. El şi-a
petrecut următorii 6 ani scriind în timpul liber piese de teatru, nuvele,
povestiri, dar fără prea mult succes.
Nuvela care i-a lansat într-un târziu
cariera a fost inspirată de curajosul fotograf şi călător cu balonul, Felix
Tournachon (Nadar). Călătoriile cu balonul erau provocările supreme ale vremii,
primul succes al omului în încercarea de a se afla in văzduh, de a zbura. publicată
în 1863, de către un cunoscut publicist şi editor francez, Pierre-Jules Hetzel,
„Cinci saptamâni în balon“ a avut un succes uriaş, fiind scrisă într-un altfel
de stil, necunoscut pâna atunci, stilul ştiinţifico-fantastic.
Hetzel a intuit potentialul imens al
acestui nou stil literar, şi i-a dat denumirea comercială de „Calatorii
extraordinare“ (Voyages Extraordinaires).
La scurt timp după prima sa carte, Jules
Verne a scris „O călătorie spre centrul Pamântului“, carte ce se va bucura de
un succes şi mai mare. Jules Verne este cel mai ecranizat scriitor al tuturor
timpurilor, peste 200 de filme fiind realizate dupa cărţile sale.
În 1989, stră-strănepotul lui Verne, a
găsit într-un seif un manuscris nepublicat, Hetzel considerându-l nerentabil,
„Parisul în secolul XX“, acesta văzând lumina tiparului în 1994, la 131 de ani
dupa ce a fost scris.
Jules Verne s-a stins din viaţă la
Amiens, pe 24 martie 1905, lasând în urma sa o moştenire inegalabilă, peste 65
de romane, foarte multe nuvele si piese de teatru. Pe măsură ce timpul a
trecut, cărţile scrise de Jules Verne, s-au dovedit profetice, geniul sau
vizionar fiind cu mult înaintea vremurilor pe care le-a trăit.
Deşi Jules Verne are o bibliografie
impresionantă, ne vom limita a prezenta doar cele mai cunoscute cărţi ale sale,
care fac parte din colecţia „Calatorii Extraordinare“ (Voyages Extraordinaires):
Cinci săptămâni în balon (Cinq Semaines
en ballon, 1863)
Parisul în secolul XX (Paris au XXe
Siecle, publicat in 1994)
O călătorie spre centrul pământului
(Voyage au centre de la Terre, 1864)
De la pământ la lună (De la terre a la
lune, 1865)
Aventurile căpitanului Hatteras (Voyages
et aventures du capitaine Hatteras, 1866)
Copiii căpitanului Grant (Les Enfants du
capitaine Grant, 1867-1868)
20000 de leghe sub mări (Vingt mille
lieues sous les mers, 1869)
În jurul lunii (Autour de la lune, 1870)
Un oraş plutitor (Une ville flottante,
1871)
Doctor Ox (Une Fantaisie du Docteur Ox,
1872)
Aventurile a trei englezi şi trei ruşi
in Africa de Sud
(Aventures de trois Russes et de trois
Anglais, 1872 )
Ţinutul blănurilor (Le Pays des fourrures,
1873)
Insula misterioasă (L'Île mystérieuse,
1875)
Cancelarul (Le Chancellor, 1875)
Spărgatorii blocadei (Les Forceurs de
blocus, 1876)
Michael Strogoff (Michel Strogoff, 1876)
Hector Servadac (Hector Servadac, 1877)
Indiile negre (Les Indes noires, 1877)
Căpitan la cincisprezece ani (Un
Capitaine de quinze ans, 1878)
Cele 500 de milioane ale Begumei (Les
Cinq cents millions de la Bégum, 1879)
( sursa
www.jules-verne.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu